Cum poate reînvia o fostă localitate minieră cu unităţi de cazare într-o galerie de mină, băi sulfuroase şi pârtii de schi pe 20 de kilometri
0
Începând de săptămâna trecută, Transilvania a mai câştigat şsdr staţiuni de interes local. Printre ele se numără şi comuna Rodna, o fostă localitate minieră şi punct de vamă cu Moldova. Edilul comunei vrea să reînvie localitate cu ajutorul transformării unor galerii miniere în muzeu spaţii de cazare şi chiar restaurant, amenajarea băilor sulfuroase şi a trei pârtii pe 20 de kilometri.
Joi, comuna Rodna, singura unitate administrativ teritorială care are un sat într-un parc naţional, Parcul Naţional Munţii Rodnei, a devenit oficial staţiune de interes local.
Micuţa localitate de la poalele Munţilor Rodnei are o istorie tumultuoasă. Aceasta a fost atestată documentar încă din anul 1235, fiind, în trecut unul dintre oraşele Transilvaniei cu privilegiu de a avea propria monedă.
Dezvoltarea localităţii s-a datorat exploatărilor miniere, aurul şi argintul descoperit aici îmbogăţind nobilii din Transilvania. Localitatea a fost distrusă în 1241 de către tătari şi regăcută mai apoi ca punct de vamă cu Moldova în perioada stăpânirii lui Petru Rareş.
Primarul Valentin Grapini vrea să profite de moştenirea culturală şi arheologică şi să atragă turiştii ca un magnet. Acesta a îndeplinit condiţiile minime pentru a primi titulatura de staţiune de interes local şi vrea ca în câţiva ani localitatea să devină staţiune de interes naţional.
Printre atracţiile turistice de care se bucură comuna Rodna se numără cele 4 trasee turistice omologate, un sat situat chiar în Parcul Naţional Munţii Rodnei, unde se relaxau mambrii casei regale şi mai mulţi scriitori, o rezervaţie de narcise sălbatice şi peisaje ameţitoare.
Primarul a început dezvoltarea turistică a comunei cu demersurile de a o încadra ca staţiune turistică şi terminând cu punerea la punct a infrastructurii. Planurile sale pentru comună sunt mare.
Acesta a pregătit deja un proiect care presupune amenajarea a 3 pârtii de schi cu o lungime totală de 21 de kilometri, dar şi un untelescaun mixt cu telegondolă. De asemenea, edilul ar vrea să amenajeze într-o fostă galerie minieră o unitate de cazare cu muzeu şi restaurant şi vrea să reînvie băile de sulf, unde se tratau soldaţii austrieci.
Un alt proiect prevede amenajarea unor catacombe, amenajate pe sub localitate, pe unde se crede că au fugit locuitorii comunei din calea tătarilor în 1241, când Rodna a fost pur şi simplu distrusă de invadatori.
Cele 4 trasee turistice omologate vor fi completate cu altele pentru cicloturism, mountain bike sau ATV-uri. Toate acestea vor fi realizate într-un parteneriat cu Parcul Naţional Munţii Rodnei.
„Pana in 10 decembrie o să depunem pentru finanţare cel mai important proiect: dezvoltarea domeniului schiabil la Valea Vinului. La ora actuală avem contracte de finanţare de 100 de miliarde de lei, iar rezultatele o să se vadă de anul viitor, când intră în execuţie o parte din ele. Momentan avem 100 de spaţii de cazare omologate. Sunt mai multe locuri de cazare care sunt în curs de acreditare. De asemenea, mai mulţi beneficiari de finanţare europeană au deja autorizaţia de construire pentru pensiuni”, a explicat primarul Valentin Grapini.
Valea Vinului, locul unde se relaxau capetele încoronate
Valea Vinului, sat component al comunei Rodna, este singura localitate situată într-un parc naţional. Zona era preferată şi de Casa Regală, care a amenajat aici o casă de odihnă, devenită mai apoi „Casa Scriitorilor”, o locaţie unde s-au refugiat scriitorii în căutarea inspiraţiei.
Valea Vinului a fost atestat documentar în anul 1853, cu numele Borpatkhoz, fiind, la origine, un mic sat maghiar catolic. Numele primit ulterior vine de la râul arămiu-gălbui care traversează localitatea.
Din Valea Vinului pornesc galerii miniere care se întind pe zeci de kilometri. De aici se extrăgeau aur, argint, zinc, cupru şi plumb. În perioada Austro-Ungară, din minele amenajate aici au fost extrase 2.000 de tone de argint, 60 de tone de cupru, 300 de tone de zinc, 100 de tone de plumb şi 2-3 kilograme de aur.
Istoricii spun că minele din jurul comunei Rodna au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din Transilvania şi chiar domnitori, care au profitat de bogăţiile din Munţii Rodnei. Metalul preţios descoperit în inima Ardealului ajungea în ţările din sud şi sud-vest, unde erau căutate şi apreciate înainte ca românii şi înveţe să profite de aceste bogăţii.
În perioada în care întreaga vale a Rodnei a fost stăpânită de către domnitorii moldoveni, din 1529 şi până în 1552, se ştie că aceştia au exploatat aurul şi argintul din zonă, desemnând chiar şi un „aurariu domnesc” la Rodna pentru a supraveghea exploatările.
O altă bijuterie care aşteaptă să fie descoperită în satul Valea Vinului este „Casa Scriitorilor”, compusă din două clădiri şi un foişor, sub care se păstrau la rece băuturile cu care erau stropite întâlnirile de la Valea Vinului.
Şi nu au fost puţine, având în vedere faptul că pe acolo au poposit Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu sau Lucian Blaga. Clădirile au fost construite în jurul anilor 1900, localnicii susţinând că acestea ar fi aparţinut Casei Regale a României.
De asemenea, locaţia ar fi fost preferată şi de către Dimitrie Gusti, părintele sociologiei româneşti, care ar fi locuit în casa cu pricina, pe perioada desfăşurării cercetărilor de la Şanţ.
Vă mai recomandăm:
În inima Transilvaniei, o mică fostă localitate minieră ascunde o serie de tuneluri secrete, folosite în anii 1200 de către populaţia din zonă pentru a se refugia în cazul unei invazii. Aceste catacombe, care se întind pe mai bine de 5 kilometri şi leagă diferite obiective ale comunei Rodna, vor putea fi parcurse de către turişti în următorii ani.
Localitatea Valea Vinului cu puţin peste 200 de locuitori, situată la intrarea în Parcul Naţional Munţii Rodnei te cucereşte din prima cu natura „crudă” care oferă peisaje spectaculoase. Peisajele superbe se „împletesc” ca într-un vis cu legende care sunt şi acum amintite de locuitorii acestui sat ce a reuşit să îmbogăţească nobilii din Transilvania în vremuri de demult.
Se încarcă comentariile...
