FOTO De la castelele nobililor lăsate în paragină, la centrul istoric al municipiului în continuă reabilitare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Castelul de la Arcalia poate fi admirat doar din afară, ploaia degradând acoperişul, care riscă să se prăbuşească pe cei care se încumetă să intre FOTO: Bianca Sara
Castelul de la Arcalia poate fi admirat doar din afară, ploaia degradând acoperişul, care riscă să se prăbuşească pe cei care se încumetă să intre FOTO: Bianca Sara

În Bistriţa-Năsăud se găsesc 12 castele, care au aparţinut în special nobililor maghiari. Deşi toate au primit titulatura de monument istoric, în acest moment niciunul nu poate fi vizitat, singurul care era deschis publicului poate fi admirat doar din afară întrucât ploaia a făcut ravagii. Ceva mai fericită e situaţia caselor din centrul istoric al municipiului, care rând pe rând sunt renovate.

Castelele sunt situate în Ilişua, Sărata, Şieu Măgheruş, Cristeştii Ciceului, Chiochiş, Matei, Posmuş, Comlod, Urmeniş, Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu. Dintre cele 12 minuni arhitecturale care au primit titulatura de monument istoric, puţine sunt funcţionale şi doar unul este deschis pentru turişti, acesta putând fi admirat însă doar din afară, întrucât ploaia a făcut ravagii în interior, iar aventurierii riscă să se accidenteze dacă se încumetă să intre.

Este vorba despre castelul contelui Bethlen de la Arcalia, care a fost renovat, fiind administrat de câţiva ani buni de către Universitatea Babeş Bolyai, care utilizează locaţia pentru cursuri, tabere şi diverse semniarii. Castelul este amplasat în Arcalia, într-un colţ de rai, un parc dendrologic ce adăposteşte sute de specii de plante şi arbori din întreaga lume.

Universitatea Babeş Bolyai refuză să mai investească în restaurarea castelului pentru că, precum alte clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală, a fost retrocedată de către moştenitorii contelui Balasz Bethlen care l-a construit în urmă cu 150 de ani.

Funcţional este şi castelul familiei nobiliare Hye din Ilişua, care datează din secolul al XVIII-lea şi în interiorul căruia a fost amenajat preventoriul TBC pentru copii. În picioare este şi castelul Lazăr Imre din Sărata, care, se pare, a fost achiziţionat de către un productător italian de mătase care vrea să-l renoveze şi să-l transforme în spaţiu de expoziţie, neexcluzând posibilitatea ca acesta să găzduiască şi tabere, ateliere sau concerte.

Dacă cele mai multe dintre castele se află în paragină pentru că sunt retrocedate, iar administratorii actuali nu fac investiţii ştiind că vor ajunge pe mâna altcuiva, unele sunt pur şi simplu ignorate de autorităţi din lipsă de fonduri. Este şi cazul castelului de la Posmuş, care a aparţinut familiei Teleki. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care îl administrează, a anunţat o renovare, care însă se lasă aşteptată din lipsă de fonduri. Castelul se degradează pe zi ce trece, autorităţile ajungând doar la stadiul de documentare tehnică.

Treaba autorităţilor locale, făcută de străini

O speranţă pare să existe pentru salvarea celor două castele ale familiei Teleki, cel de la Posmuş şi cel de la Comlod. Pe cel de la Posmuş ar fi pus ochii o universitate din Bruxelles, care, în această vară şi-a anunţat intenţia  de a achiziţiona castelul şi a-l transforma într-un centru european care să găzduiască activităţi academice de cercetare.

Castelul de la Comlod este şi el dorit de o companie britanică specializată în restaurare şi construirea de clădiri istorice. Aceasta vrea să cumpere castelul, să-l renoveze şi să deschidă o şcoală cu regim de internat cu tabără de vacanţă pentru copiii cu handicap.

Centrul istoric al municipiului, restaurat încetul cu încetul

Declarate monumente istorice sunt şi zeci de case din centrul istoric al municipiului, a căror soartă este însă mai fericită. Cele care sunt administrate de către autorităţi încep una câte una să fie reabilitate cu ajutorul fondurilor europene.

Este şi cazul Casei cu Lei, un monument arhitectural din secolul al XVIII-lea, care până în 2011 era „administrat” de oamenii străzii care au transformat-o într-un adevărat focar de infecţie. Cu ajutorul unei finanţări europene de 3,7 milioane de lei casa şi-a schimbat faţa, găzduind în prezent ateliere de creaţie, expoziţii cu vânzare şi bucăţele din folclorul românesc şi internaţional.

Salvată de fondurile europene va fi şi Casa Argintarului, fosta locuinţă a unui meşter bijutier construită în secolul al XVI-lea.  Pentru reabilitarea clădirii a fost alocată suma de 2,4 milioane de lei.

În ce priveşte proprietăţile private din centrul istoric, acestea încep şi ele să fie reabilitate şi reparate, demersul fiind susţinut şi de către autorităţile locale, care îi scutesc de anumite taxe pe proprietarii care îşi renovează faţadele.


Vă mai recomandăm:

FOTO: Comorile nobililor bistriţeni, transformate în preventorii, destinaţii pentru tabere sau locuri de expoziţii

FOTO Povestea celor mai „necunoscute” patru castele din Bistriţa-Năsăud, în sfârşit dezvăluită în mediul virtual

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite