FOTO Romaltyn îşi poate relua activitatea garantând că va împiedica un nou dezastru ecologic
0
Activitatea societăţii Romaltyn a fost pusă în discuţie, joi, de către autorităţile publice. Invitaţi la dialog, noii şefi ai societăţii de exploatare au fost asaltaţi cu întrebări atât de consilierii locali cât şi de cetăţenii prezenţi la dezbaterea de ieri.
Invitaţia primăriei Baia Mare a fost acceptată de Ion Sturza – reprezentantul Fribourg Investments (fost premier al Republicii Moldova), societate care deţine 49 % din acţiunile Romaltyn, Sergiu Chircă – administratorul companiei şi Nicolae Trifa, directorul executiv general al societăţii. Proprietarul celorlalte 51% din acţiunile Romaltyn este SAT & Company, deţinut de investitorul kazah Kenes Rakishev. „Această întâlnire informală a fost necesară pentru a afla direct de la investitorii şi proprietarii Romaltyn, care sunt intenţiile cu privire la această investiţie preluată de dânşii. Cred că trebuie să cunoaştem cu toţii intenţiile noilor investitori, activitatea pe care doresc să o desfăşoare şi toate datele care ţin de acest subiect delicat pentru comunitatea băimăreană, afectată în ultimii câţiva zeci de ani de poluare şi urmările accidentului ecologic din ianuarie 2000”, a spus în deschidere Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare.
Romaltyn, înger şi demon pentru Baia Mare
Fribourg Investments deţine controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere, având un plan extins pentru următorii şapte ani, din care cinci ani ar dura efectiv activitatea de prelucrare. Un an de zile reprezintă demersurile necesare începerii acestei activităţi şi obţinerii acordurilor de mediu necesare, iar ultimul an, cel de-al şaptelea, ar reprezenta perioada în care fabrica va fi dezmembrată şi va fi efectuată decontaminarea perimetrului. Într-o perioadă de 5 ani ar putea fi procesate cele 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere, prin reluarea activităţii de retratare a sterilului existent pe raza Municipiului Baia Mare şi în zonele adiacente. Vorbim de recuperarea metalelor neferoase, dar şi de ecologizarea suprafeţelor pe care în acest moment se află haldele de steril. Reînceperea activităţii Romaltyn este programată pentru a fi reluată în ultimul trimestru al anului în curs, iar pentru aceasta sunt disponibili 40 de milioane de dolari, din care 30 au fost deja investite. Reluarea activităţii, în acord cu normele de mediu, ar însemna pe lângă dezafectarea haldelor de steril de pe raza oraşului nostru, care reprezintă o poluare permanentă, şi asigurarea a aproape 200 de locuri de muncă. „Noi dorim ca prin această investiţie de aproximativ 40 de milioane de dolari, din vara acestui an să repornim activitatea de prelucrare în condiţiile celor mai bune practici, la cele mai înalte cerinţe de mediu. Altă variantă nu poate exista, pentru că normele de mediu europene au fost modificate în ultimii ani, devenind foarte restrictive. Vă garantez că investiţia noastră este în conformitate cu cele mai înalte standarde şi cerinţe de mediu”, a spus în cadrul întâlnirii Ion Sturza – reprezentantul Fribourg Investments.
Cu toate acestea, majoritatea persoanelor prezente la întâlnire au fost sceptice în ceea ce priveşte activitatea firmei. Frica de un nou dezastru ecologic primează în ideea tuturor, iar această frică nu a putut fi înlăturată de către reprezentanţii societăţii de exploatare. Chiar dacă, cianura nu va mai fi folosită în aceeaşi cantitate ca în anii trecuţi, se pare că aceasta nu va lipsi din procesul de exploatare.
Reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului analizează în această perioadă documentaţiile depuse pentru obţinerea acordurilor de mediu, decizia urmând să fie făcută publică la finalizarea procesului de analiză.
„Funcţionarea tehnologică a uzinei va fi monitorizată permanent, astfel încât să fie respectaţi parametri de mediu, aceştia urmând să fie măsuraţi şi comunicaţi în timp real. Investiţiile pe care le-am făcut în linia nouă de retratare asigură controlul riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele reglementate de legislaţia românească şi cea europeană. După ce vom finaliza proiectul, suprafeţele pe care astăzi se află deşeurile miniere vor fi integral reabilitate ecologic”, a concis Sturza.




