Cum s-a schimbat Bacăul în 25 de ani. De la primele consignaţii, la căderea industriei şi ridicarea supermarketurilor

În locul fabricii Partizanul a fost ridicat Arena Mall FOTO Mircea Merticariu

Imediat după Revoluţia din 1989, băcăuanii au descoperit gustul „libertăţii“. Activitatea în fabrici s-a redus, apar primele greve, bişniţarii, consignaţiile, hainele de proastă calitate dar şi dorinţa fiecăruia de a face politică şi de a fi la putere. După două decenii de la schimbarea regimului, după o perioadă de şomaj şi migraţie peste hotare, locul fabricilor este luat de supermarketuri şi mall-uri.

Schimbarea regimului comunist a adus cu sine o nouă putere politică, instalată iniţial la balconul Prefecturii Bacău, pe 22 decembrie 1989. Printre cei care au trecut de filtrul de pază al Palatului Administrativ se numără Viorel Hrebenciuc, Romeo Stavarache, Dumitru Sechelariu, Corneliu Iacobov, Vasile Nistor dar şi Geo Popa, Gheorghe Neagu sau Aurel Acatincăi. Câţiva dintre ei au condus administraţia şi partidele politice ale Bacăului în ultimii 25 de ani.

Administraţia băcăuană în ultimile două decenii şi jumătate

După o scurtă perioadă în care municipiul Bacău a fost condus de Viorel Hrebenciuc, care devine la finalul anului 1990 prefect, din luna octombrie a acestui an, până în februarie 1992, oraşul îl are ca primar pe Vasile Chiţac. În această perioadă sunt continuate proiectele începute în vremea comunismului. Se finalizează mai multe blocuri de locuinţe, pasajul Letea, Regia de Transport Local primeşte noi autobuze, se reorganizează o parte din societăţile de stat şi se pune piatra de temelie pentru Universitatea „George Bacovia“.

Din 1992 până în vara lui 1996, Bacăul îl are ca primar pe Iosef  Ioan Liciu. În aceşti ani se fac modernizări la Piaţa Centrală şi Piaţa Mioriţei şi se realizează proiectele clădirilor Muzeului de Istorie şi a Muzeului de Ştiinţele Naturii din Parcul Libertăţii (actualul Parc Cancicov).

În 1996 şi 2000, câştigă alegerile Dumitru Sechelariu. În această perioadă „au fost refăcute cu investiţii importante podurile şi pasajele la arterele principale: Podul Şerbăneşti, Pasajul Letea, Mărgineni, podul de peste râul Bârnat“, precizează Eugen Şendrea, în Istoria municipiului Bacău. În aceeaşi perioadă, remarcă istoricul băcăuan, au fost ridicate statuile lui Vasile Pârvan, Vasile Alecsandri şi Ştefan cel Mare. Tot în cei opt ani de mandat au fost făcute lucrări majore la străzile şi trotuarele municipiului, dar şi la faţadele blocurilor.

În 2004, liderul Partidului Umanist Român din Bacău, Romeo Stavarache, câştigă alegerile pentru Primărie iar ulterior devine şeful liberalilor băcăuani. În primul mandat sunt începute proiecte de anvergură, precum Spitalul Municipal Bacău. Totodată, este finalizat Podul Şerbăneşti. În următoarele două mandate, câştigate în 2008 şi 2012, administraţia locală, cu un buget crescut din finanţări europene realizează Pasajul Subteran „Ştefan Guşe-Oituz“, Parcul Catedralei, Podul Mărgineni şi Calea Moineşti. Sume importante de bani sunt investite în infrastructura rutieră şi în pietonal. În vara lui 2014, după 10 ani în funcţia de primar al Bacăului, Romeo Stavarache este arestat, iar atribuţiile îi sunt luate de viceprimarul Vasile Tescaru.  Două proiecte importante, Spitalul Municipal Bacău şi Sala Polivalentă, au rămas blocate după intrarea în insolvenţă şi faliment a firmelor executante.

Fabricile Bacăului mor, se nasc hipermarketuri, supermarketuri şi malluri

Schimbarea orientării politice a ţării conduce la pierderea unor importante pieţe, faţă de care erau competitive fabricile băcăuane. Totodată, în absenţa unei legislaţii împotriva corupţiei, pe fondul unor instituţii slabe ale statului, total politizate, are loc preluarea fabricilor şi uzinelor comuniste de noii „capitalişti“. Privatizările realizate în anii 1997-2000 au dat o ultimă lovitură zonei productive a Bacăului. Fabrica de Bere Mărgineni este preluată de turci, care o falimentează cu sprijinul tacit al unor şefi ai instituţiilor din Bacău. Sunt privatizate şi societăţi precum Maşini Unelte, Partizanul, Letea, ş.a.

Cu excepţia unor societăţi strategice precum Aerostar sau a unora din domeniul industriei alimentare (Agricola Internaţional), întreaga industrie băcăuană intră în colaps. Primul supermarket construit în Bacău, din timpul lui Dumitru Sechelariu, a fost Metro. Ulterior, administraţia Stavarache a permis marilor retaileri să se instaleze în tot oraşul, afectând astfel micii comercianţi şi vânzători, care şi-au deschis afaceri de cartier. În Bacău apar Kaufland, Plus, Lidl, Cora, Real iar pe scheletul fostei fabrici Partizanul este construit Arena Mall. Se naşte şi o afacere de succes, a fraţilor Pavăl, Dedeman, care realizează creşteri importante, an de an, a cifrei de afaceri, cu divizii de construcţii, instalaţii şi auto.

Şomaj şi migraţie. Zeci de mii de băcăuani plecaţi la muncă în Italia şi Spania

Populaţia municipiului Bacău a scăzut constant în ultimii 25 de ani. La recensământul din 1992, Bacăul avea peste 200 de mii de locuitori, în 2002, 175 de mii iar la ultimul recensământ, din 2011, doar 144 de mii de persoane. Închiderea fabricilor şi perspectivele sumbre de viitor i-au determinat pe băcăuani să caute, peste hotare, un trai mai bun. Potrivit datelor statistice, cei mai mulţi au plecat în Italia, chiar înainte de anul 2000. După intrarea în Uniunea Europeană, băcăuanii au ales şi alte destinaţii, precum Anglia, Franţa sau Spania.