Sfaturi şi idei pentru un gazon de calitate. Avantaje şi dezavantaje explicate de specialişti

Gazonul de lângă casă trebuie să fie aranjat FOTO arhivă personală

Pentru multă lume, o grădină nu este completă fără un gazon. Desigur, un gazon bine îngrijit arată bine întotdeauna şi va scoate în evidenţă plantele din jurul său, însă nu este vorba doar de acest aspect. Prospeţimea culorii unui gazon bine întreţinut este mereu o privelişte plăcută.

Specialiştii spun că, în zilele caniculare, gazonul poate avea un efect vizual de răcoare, care poate aduce beneficii sănătăţii. „Este nevoie de multă muncă pentru a menţine aspectul verde şisănătos al unui gazon. Iarba care formează gazonul este o plantă vie, prin urmare are anumite cerinţe de apă, sol şi soare”, spune peisagistul arădean Marcela Nicşanu. Aceasta ne vorbeşte despre seminţe şi brazde
 

Avantaje şi dezavantaje la gazoanele realizate prin însămânţare
 

Avantaje:

- Este cel mai economic mod de a avea un gazon.
- Datorita seminţelor puteţi  avea mai multe tipuri de gazon pe aceeaşi suprafaţă.
- Plantarea seminţelor este mult mai uşoară din punct de vedere fizic decât aşezarea brazdelor, mai ales pe suprafeţe mari.

Dezavantaje:

- Durata mare de câteva săptămâni până la călcare gazonului.
- Seminţele trebuie protejate de păsări, iar buruienile pot fi o problemă serioasă, în timp ce noile plante încep să se fixeze (pentru problema cu păsările se poate folosi o plasă protectoare ce se aşează la o anumita distanţă de sol).

Avantaje şi dezavantaje la gazoanele din brazde

Avantaje:

- Gazonul se poate monta într-o singură zi şi poate suporta să fie călcat uşor.
- Este mai puţin vulnerabil la dăunatori, boli şi intemperii.
- Nu e nevoie de greblat mărunt, ca în cazul plantării seminţelor.

Dezavantaje:

- Costul brazdelor este mai scump decât la seminţe.
- Depozitarea, transportul şi montarea brazdelor sunt activităţi dificile şi obositoare.
- Rulourile trebuie montate într-o zi sau două de la livrare, altfel riscă deteriorarea.
- Brazdele pot conţine o anumită proporţie de buruieni, chiar dacă au garanţie.

„După ce terenul a fost curăţat, se începe săparea terenului apoi greblarea pentru a se obţine o suprafaţă cât mai netedă. Orice denivelare a suprafeţei este mult mai greu de corectat după creşterea gazonului. Cu câteva zile înainte de a planta seminţele sau brazdele, împrăştiaţi un îngrăşământ granular, într-o cantitate de 113-170g/mp.

Solul trebuie să fie bine umezit, însă suprafaţa trebuie să fie destul de uscată pentru a se putea călca pe ea uşor. Dacă nu ploua după semănare, irigaţi terenul cu o stropitoare fină pentru o acoperire egală. Măsuraţi aria totală a gazonului, pentru a şti ce cantitate de seminţe trebuie să cumpăraţi, apoi marcaţi pe teren folosind beţe şi sfoară pentru a împărţi pe parcele zona de semănat. Puteţi utilize ghivece găurite dacă nu aveţi recipient speciale de însămânţare. Greblaţi uşor suprafaţa, pentru a fixa seminţele în suprafaţa solului, dar nu le îngropaţi adânc, deoarece acest lucru ar putea împiedica buna germinaţie a acestora”, mai spune Marcela Nicşanu.

Cum se face montarea brazdelor

Arădeanca spune că se cumpără brazdele care au fost de dinainte tratate cu o soluţie specială împotriva buruienilor, astfel s-ar putea ca acestea să conţină buruieni.

„ Plantaţi brazdele cât mai repede după ce au fost aduse – la nu mai mult de 24 ore iarna sau 12 ore primăvara şi vara. Dacă montarea gazonului se amână inevitabil, demontaţi grămezile şi le aşezaţi la umbră. Brazdele pot fi plantate aproape în orice perioadă a anului, însă se vor fixa mai rapid la mijlocul toamnei sau la începutul iernii. Vara trebuie asigurată o mai bună umezeală. Înainte de montarea rulourilor, solul trebuie să fie umezit în mod egal, greblat şi egalată suprafaţa. Se pot întinde nişte plăci din lemn peste solul pregătit, pe care să călcaţi în timp ce lucraţi, nu staţi în picioare sau în genunchi direct pe brazdă. Aşezaţi brazdele în linii drepte, chiar dacă gazonul final va avea o uşoară curbă, apoi se maschează locurile de îmbinare cu un amestec de nisip şi pământ. În următoarele zile udaţi gazonul dacă vremea este uscată, mai ales de-a lungul marginilor, fiindcă acolo brazdele sunt mai predispose contractării”, mai adaugă peisagistul arădean.

Prima tundere se face o dată ce firele de iarbă au atins 5 centimetri.

„Tundeţi iarba pentru prima oară, tăind doar vârfurile răsadurilor până la 3,5 cm, dacă sunt tăiate prea scurt iarba va avea nevoie de mult timp ca să-ţi revină. Lamele trebuie să fie ascuţite, ca să nu rupă firele de iarbă. Este esenţial ca gazonul proaspăt plantat să fie tot timpul bine irigat. Dacă brazdele sau răsadurile se usucă, vor rămâne porţiuni urâte ce îşi vor reveni destul de greu”, afirmă Marcela. 

De asemenea, cei care aleg gazonul trenuie să ştie şi care sunt problemele lui:

- Nu apar răsadurile – utilizarea unor seminţe de proastă calitate, umezeală insuficientă, îngroparea prea adâncă a seminţelor.

- Pentru a preveni creşterea buruienilor la un gazon prin însămânţare, se lasă terenul necultivat timp de 2-3 săptămâni pentru a permite buruineilor să crească, iar apoi se vor  trata cu erbicid.

-Pentru ca brazdele să nu se îngusteze, iar astfel să se formeze şanţuri, se vor aşeza strâns lipite una de alta şi se va aplica pământ la îmbinare.

- Dacă brazdele nu prind rădăcină în mod corect, atunci cauza cea mai probabilă este lipsa umezelii din sol, deşi brazdele groase au uneori nevoie de mai mult timp ca să prindă rădăcini.

    Alternativele la un gazon comun pot fi diferite, în funcţie de cerinţe. Câteva exemple de plante ce pot forma un gazon sunt:

- Trifoiul pitic-  nu necesită udări repetate, rezistent la secetă, nu necesită multe tunderi.

- Juniperus horizontalis “ Wiltonii” - nu necesită îngrijiri speciale, formează un covor de culoare verde-albăstruie.  În principiu nu are nevoie de tunderi, dar e de recomandat să se planteze pe suprafeţe unde nu se calcă.

- Cimbrul sălbatic - ajunge la o înălţime de aproximativ 10 centimetri. Florile sunt roz, astfel pot transforma curtea în ceva deosebit, dar nu e potrivit pentru circulaţie intensă.

- Vinca minor - întindere rapidă, plantă rezistentă la secetă şi ger. Poate fi plantată şi la umbră, fără probleme la dăunatori. Atenţie, fiindcă e o specie invazivă.

Vă mai recomandăm:

 Cum selectezi cel mai bun tip de copac pentru a-l planta lângă casa ta şi de ce este esenţial să ai şi arbori în grădină

5 plante de apartament care te ajută să ai un somn odihnitor