Mozaicuri unice în estul Europei, descoperite printre rămăşiţele unei biserici a călugărilor benedictini din secolul XII, în judeţul Arad

Una dintre descoperiri FOTO arhivă

Cel mai bogat ansamblu arhitectural romanic de pe teritoriul României se află în judeţul Arad. Este vorba despre situl mănăstirii Bizere, aflat la 12 kilometri est de municipiul Arad, pe malul stâng al Mureşului, în locul numit „Fântâna turcului”.

În urma cu câţiva ani, aici au fost descoperite cea mai veche făntână din Transilvania, „Fântâna Turcului", dar şi mozaicuri unice în estul Europei, găsite sub pavajul unei mănăstiri catolice, ridicată pe ruinele unui lăcaş bizantin.

Aceasta este prima dovadă arheologică a existenţei creştinismului bizantin la nord de Balcani. În anul 2009, au fost identificate construcţii din lemn care au funcţionat la începutul mănăstirii, au fost cercetate sute de morminte şi au fost recuperate cantităţi impresionante de materiale arheologice. Cu ajutorul unor studenţi timişoreni, s-a reuşit realizarea reconstrucţiei virtuale a Mănăstirii Bizere. Situl arheologic a fost introdus în circuitul turistic şi atrage anual sute de vizitatori.

Situl arheologic mănăstirea Frumuşeni este situat într-o arie protejată, datorită demersului iniţiat de Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad în anul 2008, când situl a devenit rezervaţie arheologică. Astfel, situl arheologic mănăstirea Bizere, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi în vestul ţării.

Fânâna Turcului

În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Din 1263 datează prima referire la domeniul mănăstirii, când mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare, întrucât abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după devastatoare expediţie mililtarã turcească condusă de Kasson Bey în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională, acelaşi destin fiind rezervat şi altor lăcaşe de cult de pe valea Mureşului.

Situl a intrat în atenţia arheologilor arădeni în anul 1981, dar abia în anul 2001 au fost reluate cercetările, când au fost relevate palatul abaţial şi cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică (asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea). În anul 2008 situl arheologic de la Frumuşeni a oferit arheologilor o altă ineditã descoperire din secolul al XII-lea: amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită la vremea respectivã, cel mai probabil, ca varniţă.

Mozaicurile dar şi alte elemente ale sitului arheologic de la Frumuşeni – unicate pentru patrimoniul istoric al României şi al Europei Centrale şi de Est – pot fi văzute în Expoziţia de Arheologie de la Complexul Muzeal Arad (Piaţa G. Enescu 1).

Colectivul ştiinţific, responsabil de cercetările arheologice de la situl Mănăstirea Bizere în 1981 şi 2001-2009, a fost format din specialiştii Complexului Muzeal Arad - Mircea Rusu (responsabil şantier în 1981), Mircea Barbu, drd. George P. Hurezan, dr. Peter Hügel, drd. Florin Mărginean, Kopeczny Zsuzsanna (Muzeul Banatului Timişoara) şi dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj-Napoca şi drd. Ileana Burnichioiu de la Universitatea „1 decembrie” Alba-Iulia, împreună cu studenţi de la Universităţile din Cluj-Napoca, Timişoara şi Alba-Iulia.

Pe şantierul de la Frumuşeni, arheologii au descoperit, anii trecuţi, o biserică atestată documentar la 1183 şi care a aparţinut călugărilor benedictini. Conform istoricilor, biserica avea şi rolul de a controla transporturile de sare făcute pe râul Mureş.

„La început de rit ortodox, lăcaşul a fost preluat de catolici, iar până la sfârşitul secolului XVI a fost mănăstire benedictină, după care nu a mai fost locuită", a afirmat la vremea respetivă Adrian Rusu, doctor în istorie medievală la Institutul de Arheologie şi Istorie din Cluj-Napoca şi coordonatorul şantierului arheologic de la Frumuşeni.

De asemenea, la Frumuşeni au mai fost descoperite, în campaniile trecute, mai multe mozaicuri policrome, grupate în trei panouri de circa 1,5 m x 1,3 m, realizate într-o manieră artistică remarcabilă, cuprinzând reprezentări de animale (reale şi fantastice), motive florale şi geometrice.

Specialiştii apreciază că aceste piese făceau parte din pardoseala unei biserici din secolul al XI-lea. „Mozaicul de la Bizere a fost descoperit sub ruinele mănăstirii catolice, ridicată pe ruinele unui lăcaş bizantin, vechi de un mileniu, mozaicul fiind chiar pavajul bisericii. Descoperirea are o valoare inestimabilă pentru istorici, fiind prima dovadă arheologică a existenţei creştinismului bizantin în Balcani", a mai spus Adrian Rusu.

Totodată, la Frumuşeni, a fost descoperită, amprenta unei bărci construite în secolul al XII-lea, iar specialiştii spun că ar putea fi vorba de o barcă unicat pe teritoriul României. Barca descoperită are o lungime de 12,50 metri, iar în interiorul ei au fost găsite fragmente din vase de lut şi monede emise în perioada lui Ştefan al IV-lea. Obiectele găsite datează din secolul al XII-lea, cu aproximativ 20 de ani mai devreme decât prima atestare documentară a Mănăstirii Bizere (1183).

Mănăstirea Bizere a funcţionat la Frumuşeni, judeţul Arad, fiind cunoscută în Evul Mediu şi sub denumirea de Bisra sau Bistra.

Vă mai recomandăm: 

Porţi deschise la situl arheologic Cârlomăneşti-Cetăţuia

Un sat preistoric va fi construit lângă situl arheologic de la Cârlomăneşti, judeţul Buzău