„Am îngropat 4 episcopi, 6 preoţi şi 1.800 de enoriaşi“. Meserie de familie: şase generaţii de cântăreţi bisericeşti
0Are 86 de ani, dar încă merge la biserică pentru a cânta. Vorbim despre Traian Tolan din comuna arădeană Macea: bărbatul a fost cantor la biserică timp de 35 de ani. Nici când a ieşit la pensie nu a renunţat la meserie.
Traian Tolan este prezent la mai toate evenimentele şi festivalurile din zonă, fiind, la vârsta de 86 de ani, un om gospodar şi plin de energie. Traian Tolan are şi o memorie bună. El îşi aduce aminte exact câţi morţi a îngropat de-a lungul carierei.
„Am îngropat patru episcopi, şase preoţi şi 1.800 de enoriaşi, în anii de dinaintea pensionării”, ne spune bătrânul cantor. Meseria de cantor la ei în familie este una transmisă din generaţie în generaţie. Ei practivă acestă meserie de cinci generaţii. Toţi înaintaşii lui au fost cântăreţi bisericeşti şi la fel este şi fiul lui.
Traian Tolan este cantorul care nu are nevoie de cărţi, deoarece, după cum spune, are versurile în cap. Nu există eveniment la care să participe şi să nu cânte măcar câteva strofe. „Eu ştiu totul din cap şi la slujba stâlpilor la mort şi la cele din biserică. Toate le cânt fără carte. Mulţi mă felicită pe unde merg. Eu aveam 11 ani când am interpretat o cântare bisericească. Era una scurtă, dar de atunci a început totul”, mai spune arădeanul.
Nea Traian are şi acum animale, are cal de care are grijă, are porci. „Am doi porci. Am avut şase, dar i-am vândut nu am vrut să îi mai ţin. Nu pot eu mânca atâta carne. Femeia mi-a murit. Sunt cu copilul. Avem tot ce ne trebuie”, mai adaugă Traian Tolan.
Nu există om din zonă care să nu fi auzit de Traian Tolan. Cantorul pensionar este un om vioi, care nu a cunoscut până la această vârstă de înseamnă boala. Duce o viaţă liniştită, plină de cântec.
Bărbatul îşi aminteşte cu drag de tradiţiile care erau mult mai respectate în tinereţea lui. „Colindatul începea în Ajun, şi se pornea de la un capăt al satului. Cu banda şi cu sania, dacă vremea nu era prielnică. Feciorii colindau, fetele aşteptau acasă, ca să-şi poată dovedi puritatea, sufletul neîntinat şi bucuria primirii colindătorilor. Gospodarii ne serveau pe noi feciorii cu bucate special pregătite pentru această ocazie: plăcintă, cârnaţi, caltaboşi”, îşi aminteşte Traian.
Cantorul Traian a devenit un persoanj marcant. El apare şi în cartea „Macea - Vatră, chipuri, rânduieli”, de Floare Ranta Cândea.
Vă mai recomandăm: De ce se mai merge duminica la biserică: Preot: „Omul modern trăieşte în afara misterului, a tainei“