UPDATE Trei plăcuţe dacice din aur ce aparţin unei familii din Alba, scoase la licitaţie pentru 85.000 de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trei plăcuţe de aur a lui „Bitus” care datează din secolele II-II şi care sunt în proprietatea unei familii din Alba vor fi scoase la licitaţie pe data de 9 decembrie 2014. Preţul de pornire începe de la 85.000 de euro.

UPDATE “Plăcuţele lui Bitus”, artefacte dacice din secolul II-III e.n, au fost retrase de la vânzare, până la clarificarea regimului lor juridic, din licitaţia pe care casa Artmark a organizat-o marţi seară, în Bucureşti. 

Setul de trei artefacte votive, din aur aparţine secolelor II-III e.n şi au fost realizate într-un atelier dacic din Abrud. Plăcuţele votive, inscripţionate sunt singurele aflate într-o colecţie privată şi demonstrează continuitatea populaţiei geto-dace în teritoriul Daciei Romane.

Piesele au fost descoperite în regiunea Abrud, din judeţul Alba undeva în primii ani ai secolului XX. Au fost trecute din generaţie în generaţie până astăzi. Familia preotului Isaie Paşca din Scărişoara a fost cea care a făcut descoperirea, fiind păstrate, peste timp, într-un Orologiu din 1789, tipărit de Petre Râmniceanu la Tipografia Buna Vestire din Blaj. În anii ’90, familia Mateş, prin moştenire din tată în fiu a ajuns în posesia celor trei plăcuţe de aur. Apoi au ajuns în custodia Muzeului de Istorie a Transilvaniei, în vederea studierii.

Este o situaţie rarisimă în rândul colecţiilor româneşti, scăpând de-a lungul vremurilor înstrăinării sau, prin ascundere, naţionalizării, fiind actualmente clasate ca bunuri culturale aparţinând patrimoniului naţional, în categoria Tezaur. Sunt în greutate de 2,7, 3,25 şi 5,4 grame.

În 9 decembrie urmează să fie scoase la licitaţia de Crăciun de Artmark, de la preţul de 85.000 de euro. Plăcuţele lui „Bitus” sunt dovezi suplimentare în ceea ce priveşte continuitatea elementului dac după anul 106 e.n., adică după cucerirea romană a Daciei şi transformarea acesteia în provincie a Imperiului. Dovedesc continuitatea populaţiei daco-romane la un interval de aproximativ 150 de ani (aproximativ patru generaţii) şi ne arată funcţionarea unui sistem urban tipic roman, cu diverse instituţii culturale şi sociale specifice. Cele trei plăcuţe, dintre care două sunt întregi, iar una este fracturată, sunt realizate prin turnare probabil în matriţe din lemn şi confecţionate din aur probabil aluvionar dacă ne gândim la puritatea foarte mare a materiei prime.

„Numite Plăcuţele lui Bitus datorită inscripţiei pe plăcuţa votivă de mai mici dimensiuni (VOTU(M) UBE(R) BITUS), ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin Darul îmbelşugat (făcut de) Bitus (Bitus reprezintă unul dintre cele mai răspândite nume dacice, alături de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective. Pe de o parte sunt singurele artefacte de acest gen aflate într-o colecţie privată, iar nu într-una muzeală, dintr-un total de 14 astfel de plăcuţe votive din aur descoperite pe întreg teritoriul fostului Imperiu Roman, ce se întindea din Britania până în Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. 

Însemnătatea acestora este uriaşă pentru români, pentru că sunt singurele plăcuţe dedicate, la aproximativ patru generaţii de la cucerirea Daciei de către Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum în celelalte cazuri), pledând pentru contopirea populaţiei geto-dace cu cea a coloniştilor romani, întru formarea, în perimetrul Daciei Romane, a poporului român. Situaţia plăcuţelor din aur este rarisimă în rândul colecţiilor româneşti – şi nu numai. Acestea au fost trecute din generaţie în generaţie, de la descoperirea lor de la sfârşitul sec. XIX şi până astăzi, scăpând de-a lungul vremurilor, întâi înstrăinării, dat fiind statutul familiei care le-a păstrat, apoi, prin ascundere, naţionalizării din anii comunismului. Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural naţional, fiind clasate în categoria Tezaur”, subliniază Casa Artmark într-un comunicat de presă. Statul Român nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune conferit de lege pentru a cumpăra cele trei artefacte.

Peisaje spectaculoase din zona „Frumoasa“ de pe Valea Sebeşului, prin lentila unor pasionaţi de fotografie

O fotografie care surprinde translaţia unui bloc din Alba Iulia în 1987, una dintre cele mai „uimitoare“ imagini din istorie

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite