Rock-ul românesc în perioada comunistă. Care au fost cele mai mari formaţii şi ce credea Nicolae Ceauşescu despre imitarea unor modele vestice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rock-ul românesc din perioada comunistă a fost puternic influenţat de cenzura impusă de nomenclatura partidului unic. Curentul muzical a cunoscut diferite etape de evoluţie, în funcţie de viziunea dictaturii cu privire la izolarea sau deschiderea ţării faţă de occident. Există astfel două etape de evoluţie, una până la sfârşitul anilor 70 şi cealaltă după acest moment, când a început presiunea regimului politic.

Muzica rock şi-a făcut apariţia în lumea muzicală din România la începutul anilor 1960. Timp de aproximativ 15 ani a evoluat într-o relativă legătură cu ceea ce se întâmpla în domeniu pe plan internaţional. La finele anilor şaptezeci, muzica rock românească a intrat într-o criză provocată de ruperea de contextul muzical extern, sub presiunea tot mai mare din partea regimului politic. Astfel, deceniul ce a urmat a fost mult mai slab ca realizări, desincronizarea de producţiile realizate în afara graniţelor ţării obligând muzicienii români la un recul din punct de vedere muzical. Ramura metal a fost atinsă doar superficial de formaţiile româneşti în anii 1980. De asemenea, muzica punk românească a fost foarte slab reprezentată în România socialistă. 

Primele grupuri româneşti care au experimentat muzica rock au fost formaţii de liceu sau studenţie care, în lipsa unui peisaj muzical propice şi a unor intenţii coerente, nu s-au impus şi au dispărut relativ repede. Au reuşit să se menţină, totuşi în activitate formaţiile Uranus, Pioneers, Phoenix (1962), Cometele (1962), Entuziaştii, Sfinx (1963), Olympic '64, Sideral, Sincron (1964). Activitatea acestora este foarte puţin cunoscută mai devreme de sfârşitul deceniului respectiv, datorită lipsei unor materiale discografice. 

”Scenele” muzicii rock în România

Grupurile de muzică rock erau numite în această perioadă „formaţii de chitare electrice”, cuvântul rock fiind interzis de către regim. Muzica rock se reprezenta pe două „scene”: cea oficială, la televiziune, în studioul de înregistrare, unde aveau loc multe restricţii cum ar fi ascunderea pletelor cu agrafe sau chiar tunderea forţată şi evitarea unei costumaţii şi cea underground, în cluburi şi localuri, la concerte, unde politica oficială era abandonată, de multe ori chiar ironizată şi hulită.

Momentul decisiv pentru popularizarea muzicii rock în România a fost difuzarea filmului britanic Tinerii (The Young Ones, 1961), care relata obţinerea succesului de către o formaţie de ”chitare electrice”. În film apăreau cântăreţul Cliff Richard şi formaţia The Shadows. Pornind de la sonorităţile la modă, în primii câţiva ani de rock românesc a fost imitată muzica formaţiilor britanice de muzică rock and roll, iar mai apoi de muzică beat. Se cântau versiuni cover ale pieselor acestora, fie în limba originală (engleză), fie traduse în limba română. Pe atunci regimul era tolerant în această direcţie, permiţându-se ca 20% din repertoriul prezentat în concerte să nu fie în limba română. Direcţia oferită de The Shadows la începutul deceniului a fost continuată prin evoluţia grupurilor The Beatles şi The Rolling Stones, care au fost adoptate imediat de publicul român.

image

Trupa Pro Musica din Timişoara

Treptat, a început să îşi facă apariţia un repertoriu original, scris în stilul formaţiilor vestice. Una dintre puţinele formaţii care au realizat înregistrări ale unor piese originale reuşite a fost Sideral, grup care a recrutat instrumentişti ce vor reveni mai târziu în formaţii de primă mână precum Sfinx şi Mondial. Un grup de rock mai îndrăgit de conducerea politică a fost Sincron, a cărui repertoriu trimitea mai curând către muzica uşoară. Phoenix (numiţi pe atunci "Sfinţii") şi apoi Sincron s-au ocupat de primele prelucrări folclorice. Phoenix a cunoscut ulterior mari succese cu melodiile inspirate din repertoriul folcloric naţional.

Cornel Chiriac şi emisiunea Metronom la Europa liberă

O mare influenţă asupra rock-ului românesc a avut emisiunea Metronom de la Radio Europa Liberă, realziată de Cornel Chirica. Emisiunea sa a devenit o sursă preţioasă de informare în privinţa destinului muzicii rock pe mapamond. Acesta a contribuit decisiv şi a popularizarea muzicii psihedelice, care cunoştea o evoluie spectaculoasă în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Primele asumări ale repertoriului psihedelic de către români s-au făcut tot pe calea preluărilor: Sfinx, Phoenix şi multe altele – după noile piese The Beatles, The Animals etc. Piese originale în acest stil fau fos concepute de Sideral, Phoenix şi Mondial, considerată cea mai reprezentativă formaţie românească pentru curentul psihedelic.

image

Formaţia Cargo, care există şi în prezent

Finalul anilor şaizeci a adus la destrămarea sau restructurarea grupurilor importante ale momentului: Sideral s-a desfiinţat prin plecarea unor membri în străinătate, Phoenix a fost părăsită de cântăreţul Florin Bordeianu, Octav Zemlicka a lăsat conducerea lui Dan Andrei Aldea în Sfinx, componenţa Mondial a fost foarte des modificată. În plus, practica imitării unor modele vestice a fost interzisă cu prilejul citirii Tezelor din iulie 1971 de către preşedintele Nicolae Ceauşescu. Documentul impunea o severă reformă culturală, în muzica rock fiind interzise total versiunile cover. S-a interzis cântatul în limba engleză şi s-a decis elaborarea unui repertoriu care să pună în lumină aspectele pozitive ale traiului în România momentului şi cultura română, ceea ce a îndreptat multe formaţii spre folclorul românesc. 

Rolul Electrecord în popularizarea rock-ului românesc

Casa de discuri Electrecord s-a implicat în fenomenul rock din România şi a scos între anii 1975 şi 1989 un număr de 12 compilaţii, în format LP, sub titlul ”Formaţii rock”. Pe fiecare se află o selecţie de piese ale unei formaţii cunoscute la nivel naţional, dar şi local, aceasta fiind unica apariţie discografică a unora dintre ele. În total 51 de formaţii au figurat pe aceste discuri. Primul LP a apărut în 1975, neputându-se vorbi de un model sau de o coerenţă a celor care făcuse selecţia pentru album. Erau reunite 10 piese a nouă formaţii (Phoenix, Mondial, Magic, Progresiv TM – cu două piese, Stereo, Experimental Q, Roşu şi Negru, Savoy, Cristal) multe dintre ele puţin cunoscute publicului larg.

image

Coperta LP-ului formaţiei Mondial

Cel de-al doilea disc, un an mai târziu, în 1976. Era deja o „profesionalizare” şi un salt calitativ faţă de prima compilaţie. Pe acest album au fost incluse: Dopold (Arad), Azur (Ploieşti), Catena (Bucureşti), amicii (Timişoara), Acustic T 74 (Cluj-Napoca), Glikon (Constanţa), Curtea Veche 43 (Bucureşti), Magic (Mediaş), Cristal (Galaţi), Miraj (Oradea), Ethos (Iaşi), Cel de-al treilea volum intitulat Formaţii de muzică pop, a apărut în 1978, reunind formaţiile bucureştene: Basorelief, Iris, Columna, Holograf, Academica, Cromatic, dar şi pe Cristal (Galaţi),Betta (Lugoj).

Între 1979 şi 1990 apar alte 10 albume, sub titlul „Formaţii de muzică rock”, unde sunt incluse piesele formaţiilor: vol. IV – Sfinx, Roşu şi Negru, Academica, Cristal, Semnal M, Savoy; vol. V – Metrock, Redivivus, Rodion G.A., Dan Bădulescu (fiecare cu mai multe piese); vol. VI – Compact şi Grup 2005; vol. VII – Barock, Hardton, Kripton, Prefix 990; vol. VIII – Celelalte Cuvinte şi Evolutiv; vol. IX (considerat de specialişti ca fiind cel mai reuşit din întreaga serie) – Pro Musica şi Accent; vol X – Medusa, Modul; vol. XI – Contrast şi Timpuri Noi; vol. XII – Autostop şi Mioriţa.

Cele mai importante formaţii rock româneşti în perioada comunistă

Academica (Bucureşti) - Trupă a Conservatorului, adeptă a rock-ului progresiv, fondată în 1981, 

Accent (Tulcea) - Grup rock, mai apropiat de folk, înfiinţat la Tulcea în 1979. Formaţie ce se plasează într-o zonă de avangardă a rock-ului românesc, care nu caută să copieze modele occidentale, ci să-şi găsească o exprimare artistică autentică. 

Basorelief - Debutul trupei are loc în Club A, pentru ca în 1979 să participe la Festivalul de jazz&rock de la Braşov şi să câştige Marele premiu al Festivalului rock organizat de Club A. 

Cargo - Formaţie creată în 1985 la Timişoara. Devin cunoscuţi abia peste câţiva ani, după mai multe schimbări de componenţă şi după cooptarea lui Leo Iorga ca solist. 

Celelalte Cuvinte (Oradea) - Debutează ca o formaţie hard-rock cu influenţe etno, intersectate pe alături cu progresiv. Se lansează în 1981 la Casa de Cultură din Timişoara, în 1982 colaborând cu Cenaclul Flacăra. 

Compact (Bucureşti) – S-a lansat în decembrie 1977 la galele „Săptămâna” din Bucureşti. În 1981, Paul Ciuci se alătură formaţiei, Compact obţinând marele premiu al Festivalului rock de la Costineşti. 

Cristal (Galaţi) - Este una dintre trupele incluse pe mai multe dintre LP-urile cu muzică rock de la Electrecord

Evolutiv (Focşani) - Creată în 1973 sub numele de OZN, schimbat ulterior în IZN, iar din 1984 în Evolutiv. 

Experimental Q (Bucureşti) - O primă piesă îi apare 1975, în primul volum din seria ”Formaţii rock” scos la Electrecord.

FFN (Acronim pentru Formaţia fără nume)Formaţie care s-a bucurat de succes în anii `70-`80`, imprimând trei LP-uri (ceea ce reprezintă o performanţă pentru  - muzica românească) şi două single-uri. 

Holograf (Bucureşti) - Una dintre cele mai longevive formaţii din România, alături de Iris. Înfiinţată în 1978 de cinci studenţi: Mihai Pocorschi, Eugen Sonia, Boris Petrof, Cristian Lesciuc, Ştefan Rădulescu. În anul următor sunt cooptaţi alţi doi membri, Edi Potroşel şi Tino Furtună (care sunt şi astăzi în componenţa formaţiei). Câştigă Premiu pentru concepţie muzicală la festivalul rock din 1981, iar pentru o scurtă perioadă activează la Piteşti.

Iris (Bucureşti) - Formaţia s-a format în 1976 ca trio – Nuţu Olteanu, Emil Lechinţeanu, Nelu Dumitrescu. Primul concert a avut loc un an mai târziu, în vara lui 1977, la Sala Polivalentă din Bucureşti, iar prima modificare de componenţă în 1978, când Emil Lechinţeanu emigrează, fiind înlocuit cu Sorin Chifiriuc.

Kripton (Bucureşti) - Formaţie de rock (new wave) înfiinţată în 1982 de Eugen Mihăescu, Gabi Golescu, Mihai Rotaru şi George Lungu. Prima apariţie discografică are loc pe volumul 7 din Formaţii rock (1982), cea de-a doua în 1985 cu albumul 30 de minute. 

Metropol (Oradea) - Este una dintre puţinele formaţii care până în 1988 (anul când au părăsit ţara) a reuşit să imprime patru albume, număr foarte mare, în condiţii în care trupe bune n-au nici măcar un LP.

Mondial (Bucureşti) - Formaţie înfiinţată în 1966 de studentul la Politehnică, Iuliu Merca, alături de Mihai Constantinescu, Dan Panaitescu, Horia Bădău, Gabriel Drăgan, Dragoş Vasiliu, Florin Dumitru. O primă apariţie discografică o constituie un single din 1969.

Phoenix (cunoscută în Occident ca Transsylvania-Phoenix) - Purtând iniţial numele Sfinţii, formaţia s-a constituit în 1962 la Timişoara, în jurul lui Nicu Covaci. Din formaţie au făcut parte: Ovidiu Lipan „Ţăndărică”, Mani Neuman, Mircea Baniciu, Florin (Moni) Bordeianu, Gűnther Reininger, Kamocsa (Kamo) Béla, Costin Petrescu ş.a. În primii ani cântă într-un club muncitoresc, câştigând în 1968 „Marele premiu” al festivalului naţional studenţesc. După trei albume cu un succes imens de public (Cei ce ne-au dat nume, Mugur de fluier şi Cantafabule – vândut în 500.000 exemplare), în 1974 are loc un concert gigant la Sarmisegetuza Dacia, filmat de televiziunea română, dar care cenzura a interzis să fie difuzat. După o serie de interogatorii la poliţiei, Nicu Covaci renunţă la cetăţenia română şi, în 1976, pleacă în Olanda stabilindu-se la Amsterdam. Un an mai târziu se întoarce pentru a-i lua şi pe colegii săi. Astfel că, în noaptea de 2 iunie 1977, camionul în care membrii formaţiei erau ascunşi în boxe părăseşte ţara, prin vama de la Porţile de Fier. Despre acest moment, Nicu Covaci avea să povestească cum vigilenţa grănicerilor iugoslavi a fost adormită cu bani şi discuri cu muzică. Stabilită în Germania, formaţia are un succes efemer, ajungând la dizolvare. Se va reuni după 1989, cântând şi în prezent.

Pro Musica (Timişoara) - Formaţie considerată ca aparţinând zonei blues a rock-ului clasic din anii `70. Se simt elementul etno în muzica lor, dar şi izvoare comune cu Pheonix. Înfiinţată în 1973, Pro Musica a existat pe scena muzicii româneşti până în 1993.

Roşu şi Negru (Bucureşti) - Formaţie creată în 1963, al cărei prim disc, care-i poartă numele, deşi e un single cu trei piese (Leopardul/ Cântecul pădurii/ Cadrane), rămâne unul dintre cele mai bune albume ale genului rock. 

Sfinx (Bucureşti) - Formaţie de rock progresiv creată în Bucureşti în 1963 de liceenii Octav Zemlika, Bibi Ionescu şi Cristian Valica. Debutul a avut loc la casa de cultură „1 Mai”, formaţia cântând la casele de cultură, la seratele studenţeşti sau pe litoral (Mamaia şi Eforie Sud). Devin cunoscuţi în 1966, ca urmare a participării la emisiunea concurs “Micro – rama TV”, când formaţia ajunge până în semifinală, dar consacrarea are loc un an mai târziu, după cooptarea tânărului de numai 17 ani, la acea dată, Dan Andrei Aldea. Din anul 1975, Sfinx începe colaborarea cu Dida Drăgan, participând la festivaluri (Berlin, Sopot) şi având turnee în Germania Democrată şi U.R.S.S.

Timpuri Noi (Bucureşti) - Debutează în forţă, cu un stil nou, alternativ, cu elemente avangardiste într-o zonă culturală rock puternic legată de anii `60-`70, în componenţa: Adrian Pleşca, Răzvan Moldovean,Dan Iliescu, Radu Cartianu. De la înfiinţare şi până la începutul anilor `90, formaţia Timpuri Noi a fost o veritabilă trupă underground, mai ales datorită versurilor şi subiectelor abordate, considerate subsersive de regim. Erau interzişi la radoi, la Tv, dar şi în unele cluburi, care se temeau de riscul de a fi închise.

Voltaj (Bucureşti) - Formaţie creată în 1982 de chitaristul Adrian Ilie şi Cristi Minculescu (ambii veniţi de la Iris) şi completată cu Nikki Dinescu şi Dan Cimpoieru. Primul lor concert are loc la casa de cultură Mihai Eminescu din Bucureşti. 

Surse de documentare: Caraman Fotea, Daniela şi Cristian Nicolau (1999). Dicţionar rock, pop, folk; Ionescu, Doru (2005). Timpul chitarelor electrice; wikipedia; comunismulinromania.ro.

Citiţi şi:

Moştenirea pierdută: ce s-a întâmplat cu averea unui avocat din Budapesta lăsată prin testament tinerilor români ortodocşi

Presupus alfabet dacic descifrat într-o carte cu scriere secretă păstrată la Budapesta. Interpretarea a stârnit furtuna în mediul academic din România

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase

Secretele bastioanelor Cetăţii Alba Carolina, sistemul de apărare al celei mai mari fortificaţii din Transilvania

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite