FOTO Rămăşiţele partizanului Alexandru Macavei, ucis în 1949 într-o pădure din Apuseni, nu au fost găsite nici la a patra încercare

FOTO Rămăşiţele partizanului Alexandru Macavei, ucis în 1949 într-o pădure din Apuseni, nu au fost găsite nici la a patra încercare

Alexandru Macavei în uniforma militară

Osemintele luptătorului anticomunist Alexandru Macavei, decedat în 1949 în urma unui schimb de focuri cu miliţieni şi securişti în Apuseni, nu au fost găsite nici la a patra încercare. Timp de trezi zile, în satul Muşca din comuna Lupşa, au avut loc săpături în locul unde se ştie că a fost îngropat partizanul. Acţiunea a fost organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Muzeul Unirii din Alba Iulia.

A fost a patra încercare de scoatere la lumină şi reînhumare creştinească a rămâşiţelor pământeşti ale partizanului Alexandru Macavei. Luptătorul anticomunist a murit în 31 iulie 1949, la vârsta de 34 de ani, după ce a fost rănit grav într-un schimb de focuri cu miliţieni şi securişti. Fusese descoperit după o trădare din partea unor persoane care ştiau unde se ascunde. Pentru a nu cădea viu în mâinile comuniştilor, Macavei s-a sinucis. A fost îngropat într-o pădure din apropierea satului Muşca. Primele încercări de deshumare au avut loc în 2009, dar fără succes.
 
Istoricii au revenit la faţa locului în septembrie 2014, dar nici de această dată nu au reuşit să dea de mormântul partizanului. Informaţiile privind locul unde era îngropat trupul lui Alexandru Macavei au fost obţinute de la bătrâni din sat, care erau foarte tineri la vremea respectivă. Se pare că după 1970, în zona unde a fost îngropat bărbatul a avut loc o alunecare de teren lucru care ar fi afectat configuraţia terenului. Cu toate acestea, acţiunea de căutare ar trebui continuată şi pe viitor.
 
Alexandru Macavei s-a născut la 10 iulie 1915, în comuna Bucium-Muntari din judeţul Alba într-o veche familie românească din Apuseni, descendentă a fruntaşului ţărănist Ştefan Cicio-Pop. A absolvit Academia Comercială şi a fost membru P.N.Ţ. şi sublocotenent în armată, până în 1946. A intrat în conflict cu autorităţile comuniste şi s-a alăturat grupului de partizani din Apuseni, condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii Organizaţiei Frontului Apărării Naţionale. Deşi erau opt fraţi, familia era una bogată, care deţinea un restaurant în Roşia Montană şi, se pare că şi o mină de aur şi o instalaţie mecanică de măcinare a minereului aurifer. Au fost urmăriţi de autorităţi pentru deţinere de aur şi pentru propagandă împotriva Guvernului şi Partidului Comunist, iar averea le-a fost confiscată. În iulie 1948, s-a încercat arestarea lui şi a fraţilor săi, Nicolae şi Traian. Au reuşit să fugă după ce au rănit patru jandarmi. 
 
Alexandru Macavei (dreapta), împreună cu fratele său Traian
 
Câteva luni mai târziu, în timp ce se întorcea acasă, Alexandru Macavei a fost surprins de doi plutonieri de jandarmi, care au fost împuşcaţi mortal în urma unui schimb de focuri. Pentru această faptă, Alexandru a fost condamnat în lipsă de Judecătoria din Deva la o pedeapsă de 20 de ani muncă silnică. La 4 martie 1949 a reuşit să scape din atacul Securităţii, desfăşurat asupra taberei grupului condus de maiorul Nicolae Dabija, de pe Muntele Mare. Împreună cu Dabija a participat la atacul asupra Percepţiei din Teiuş de unde au luat bani cu care au cumpărat arme.
 
Alexandru Macavei şi fratele său, Traian, au mai rezistat câteva luni ascuns în pădurile din zonă, fiind susţinuţi de mai multe familii, mulţi dintre membrii acestora făcând ulterior puşcărie pentru că i-au ajutat. În urma unei trădări, au fost încercuiţi de Securitate într-o şură de la marginea satului Muşca. A avut loc un schimb de focuri îndelungat, cei doi fraţi fiind răniţi. Au reuşit să fugă şi să ajungă la Pârâul Giurgeştilor. Alexandru Macavei avea o rană puternică la cap, pierduse deja foarte mult sânge, nu mai putea să suporte durerea, nu putea să meargă mai departe şi şi-a tras un glonţ în cap ca să nu fie prins. Fratele lui a scăpat, dar a fost prins după aproximativ două luni. 
 
Din informaţiile deţinute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, grupa care a acţionat la Muşca împotriva lui Alexandru şi Traian Macavei a fost alcătuită din două cadre operative de la Securitatea din Turda şi din nouă cadre de Miliţie care au acţionat la ordinul direct al căpitanului Kóvaci Mihai, care atunci deţinea funcţia de şef al Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda.
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: