Primăria Alba Iulia începe restaurarea Palatului Principilor din Cetate, reşedinţa lui Mihai Viteazul în anul 1600

Publicat: 30.09.2015 15:49

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:27

O parte din clădirea Palatului Principilor din Alba Iulia

Primăria Alba Iulia a mai făcut un pas în cadrul proiectului de conservare, restaurare şi valorificare a ansamblului Palatul Principilor, clădire de patrimoniu din inima Cetăţii Alba Carolina. Patru firme sau asocieri de firme au depus oferte în cadrul licitaţiei organizate de administraţia locală pentru serviciile de proiectare tehnică şi asistenţă, evaluate la valoarea de 1.326.780 lei.

Proiectul, integral, a fost estimat la 20 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Alba Iulia, au fost primite propuneri privind funcţionalitatea clădirii, printre care muzeu al Principatului Transilvaniei, secţie de arheologie, centru cultural şi de conferinţe, sediu de bibliotecă la parter şi spaţii pentru evenimente, spaţii adecvate activităţilor demonstrative cu tentă istorică.

Cele patru firme care au depus oferte la 28 septembrie pentru serviciile de proiectare sunt Capital Vision SRL Bucureşti, Lăncrănjan Franchini Gheorghe Corneliu LE Alba Iulia, Asocierea K&K Studio de Proiectare SRL – ARH Service Guttmann & Comp SNC – SC Arh Service SRL şi Specialist Consulting SRL. Valoarea estimată, evidenţiată în cadrul documentaţiei de atribuire este de 1.326.780 lei, pentru serviciile de proiectare, asistenţă tehnică pe durata lucrărilor, cheltuieli diverse şi neprevăzute. În următoarele 20 de zile, comisia va evalua şi va desemna câştigătorul contractului de servicii, transmite Primăria Alba Iulia.

Câteva dintre propunerile care ar putea armoniza credibil patrimoniul deţinut de municipiul Alba Iulia în raport cu lucrările recente din Cetatea Alba Carolina vizează atât conservarea şi valorificarea in situ, cât şi amenajarea spaţiilor Palatului, luând în calcul mai multe teme:

– un muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spaţii specifice acestei destinaţii: o Sală a Dietei – cu capacitate de 200 persoane, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică şi unde se pun în valoare, totodată, decoraţiile din secolul al XVIII-lea, o Sală a gărzilor şi alta a Consiliului princiar;

– o secţie de arheologie/lapidar pentru Alba Iulia unde se va evidenţia totodată zidul castrului roman şi al fortificaţiei medievale pe care l-a refolosit;

– amenajarea unui centru cultural şi a unui centru de conferinţe;

– amenajarea un sediu de bibliotecă la parterul corpului transversal baroc (cu intrare din piaţă), cu holul utilizabil pentru evenimente culturale, pentru biblioteca Muzeului Unirii, cu spaţii aferente unor expoziţii (în sălile cu pictură de la parter);

– amenajarea în aripile vestice a unor spaţii pentru expoziţii temporare sau permanente şi ateliere pentru artiştii plastici, librărie/cafenea/ceianărie/cramă

– amenajarea la parter sau/şi subsoluri a unor spaţii adecvate activităţilor demonstrative cu tentă istorică: ateliere de pietrărie, pictură, arheologie, olărie (vase, cahle de sobă), marochinărie, strungărie în lemn, fierărie ori bijutier, arme etc.

Alături de aceste caracteristici care vor reconstitui cu atenţie şi rigoare istorică dimensiunea structurală şi spaţială a acestei clădiri, sunt prevăzute şi alte fucnţiuni evidenţiate în studii anterioare, deţinute de municipalitate: spaţii comerciale, elemente tehnice şi arhitecturale, accese, fluxuri, spaţii de cazare, parcări etc., care să integreze într-un circuit turistic Palatul Principilor.

“Puţine oraşe din lume, nu doar din Europa, se pot lăuda cu un asemenea edificiu impunător, cum e Palatul Principilor. Noi l-am avut mereu lângă noi şi, cu toate astea, într-un stil pur românesc, din delăsarea unora şi ignoranţa altora, am fost nevoiţi să îi vedem “evoluţia”. Adică sa ne doară cum se degrada cu fiecare zi, cu fiecare an. Până la urmă, vorbim de locul care l-a găzduit inclusiv pe Mihai Viteazul sau pe principele Gabriel Bethlen, cu întreaga sa moştenire iluministă. E normal să fie deschis tuturor şi să se bucure toată lumea de el. Însă pentru asta, dacă tot i-am clarificat situaţia juridică, e nevoie ca acum, azi, nu mâine, nu într-un viitor incert, să vină nişte specialişti adevăraţi cu soluţii adecvate, nu cu un plan general, făcut pe genunchi, doar ca să fie făcut. De aceea am apelat la soluţia asta, profesională, pentru că ei, arhitecţii, inginerii, urbaniştii, istoricii sau economiştii sunt în măsură să vină cu soluţii concrete”, a declarat Mircea Hava, primarul Municipiului Alba Iulia.

Citește și: FOTO Comorile Palatului Princiar din Cetatea Alba Iulia. Cercetări arheologice pentru un proiect de restaurare de 20 milioane de euro

“Frumuseţea simplă şi majestoasă a Palatului, dar şi moştenirea istorică, ne obligă să abordăm just şi responsabil cea mai importantă clădire aflată în patrimoniul oraşului de care răspunde Primaria. Dincolo de sentimentul estetic, trebuie să-i asigurăm o exitenţă care să-i împlinească măreţia şi importanţa de odinioară. Palatul Principilor este dovada că Alba Iulia a fost cândva locul de unde s-au luat decizii importante pentru Europa, iar pentru asta vrem ca specialiştii să ne spună azi, după o reţetă care să ne garanteze că Alba Iulia are o şansă în plus de a fi remarcată în Europa, cum putem asigura viitorul acestui edificiu, cu o influenţă majoră în această zonă”, a completat Nicolaie Moldovan, city-manager.

Aflată într-o poziţie “strategică”, în apropierea celor mai reprezentative clădiri din Cetatea Alba Carolina, printre care Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi cele două catedrale, Palatul Principilor a fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reşedinţă a principilor Transilvaniei. A fost modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie de reşedinţă pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau şi se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul. AICI, mai multe detalii despre clădire.