Organizarea pastorală în Apuseni. Cum au supravieţuit muntenii de-a lungul secolelor cu reguli simple şi ingenioase

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Organizarea unei gospodării în Apuseni. Foto: Marius Turc
Organizarea unei gospodării în Apuseni. Foto: Marius Turc

O deosebită importanţă a avut de-a lungul secolelor, pe valea Arieşului, în Munţii Apuseni, organizarea agrară şi pastorală. Prin reguli bine stabilite, transmise din generaţie în generaţie, oamenii au supravieţuit pe culmile montane din această parte a ţării.

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii zonei montane a Apusenilor au înţeles că pe solurile sărace producţia de cereale şi, implicit supravieţurirea, depindea de ”îngrăşarea” terenurilor, preoces la care erau folosite în special oile.


Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopţii, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane aşezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile şi vitele erau aşezate la locul lor, tot imaşul vuia de chiote, de apeluri către vecini şi nu numai, prin care tinerii îşi exprimau prezenţa şi ataşamentul într-un spaţiu nocturn devenit nesigur.

Ieşitul din ţarină la colibă se făcea de obicei după sfinţii Constantin şi Elena şi era însoţit de un adevărat ritual. Mai întâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea poliţe, băga muşchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne şi punea în faţa colibei armindenul, semnul prezenţei vieţii. Imediat se ducea staulul pentru oi şi cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar şi a copiilor, era dusul oilor şi a vitelor.

Dacă vitele erau mânate din urmă de băieţii mai mari folosindu-se de biciul din care pocneau cu anumite semnificaţii, oile erau duse de femeie şi de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moştenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forţare a vitalităţii şi norocului. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaş. Copiii profitau şi ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea.

Moara şi rolul în comunitate

O altă componentă importantă a satului era moara. De exemplu, în satul Valea Largă din comuna Sălciua, funcţionau prin anul 1920 funcţionau, de-a lungul văii, cinci mori de apă şi câteva teascuri de ulei. Două dintre ele au măcinat până prin anii '50, când dictatura comunistă le-a interzis, sau măcinatul a devenit supravegheat de stat, uiumul trebuind să fie luat de acesta şi, desigur, de secretarii şi activiştii de partid.

Aceste mori mergeau de obicei primăvara şi vara, până prin iunie, căci peste vară valea seca cu desăvârşire. Existenţa a cinci mori într-un sat de nici o sută de case, cu o populaţie de circa 400 de suflete, este semnul unei economii agrare dezvoltate şi a unei populaţii stabile. Dacă era pe vale apă şi situaţia o impunea, se măcina şi peste vară şi în toamnă, mai rar iarna când apa pe vale îngheţa. 

Oamenii văii erau buni păstrători ai tradiţiei. Datinile şi obiceiurile folclorice străvechi se îmbinau în mod fericit cu cele religioase, fapt ce reiese cel mai bine din obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou, dar şi din alte situaţii cum sunt ritualurile din timpul ieşitului la arat sau cele din timpul verii, când se oficiau slujbe religioase la crucile dintre holde sau la stâne. Sătenii de aici erau foarte mândri de portul lor tradiţional, pe care, odată cu plecarea lor să lucreze în centre industriale, încet-încet l-au abandonat înlocuindu-l cu haine de cumpărat.

Te-ar putea interesa şi:

„Are viaţa prioritate? Daţi drumul la A10 Aiud - Turda“. Petiţie online pentru deschiderea traficului pe loturile 3 şi 4 ale autostrăzii

FOTO VIDEO A început Arctic Ultra, cea mai dură competiţie din lume, cu patru români la start. Avram Iancu a abandonat după primul punct de control

 

VIDEO Cel mai performant primar de comună din România, exclus oficial din PSD: „M-au dat afară noaptea, ca hoţii“

Peste 1 milion de euro pentru 100 de soluţii inteligente. Cum vrea Alba Iulia să devină primul ”Smart City” din România

Alba Iulia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite