FOTO Cum a petrecut Mihai Viteazul sărbătoarea Crăciunului la curtea Principelui Transilvaniei, din Cetatea Bălgradului

Cel care avea să ajungă primul domn al Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului, Mihai Viteazul, şi-a petrecut Sărbătorile de Crăciun din anii 1596 şi 1599, în Cetatea Bălgradului (Alba Iulia). Pe lângă participarea la banchete şi serbări, a urzit şi planuri de încuscrire cu cancelarul de la curtea Principelui.

Până să ajungă domn al celor trei Ţări româneşti, Mihai Viteazul a trebuit să treacă de două ori prin Alba Iulia, oraş care a fost timp de 17 decenii, între 1541-1711, capitala Principatului autonom al Transilvaniei. Este perioada în care iau amploare construcţiile care vor înfrumuseţa oraşul, Palatul Principilor, spre exemplu.Capitala Alba Iulia devine şi un important centru cultural.

 Mihai Viteazul vizitează Alba Iulia, pentru prima dată,  în 1592, ca fugar,  după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei,  la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti. Cronicarul Szamosközy ne relatează o întâmplare hazlie: „boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund (Báthory-n.r.) timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile“, se spune în lucrarea lui Ioan Crăciun, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români (1566-1608)“.

Şi-a petrecut Crăciunul 1596 la curtea Principelui Transilvaniei

Patru ani mai târziu, îl regăsim pe Mihai Viteazul tot la Alba Iulia, dar cu o altă titulatură, de învingător în cunoscuta bătălie cu turcii de la Călugăreni. La sfârşitul anului 1596, Mihai Viteazul se afla la Alba Iulia ca „un voievod cu drepturi suverane”, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria lui Mihai Viteazul“. Cronicarii vremii consemnau  că Mihai Viteazul a asistat alături de Sigismund Báthory la slujbele de Crăciun din marea Catedrală romano-catolică din Cetate,  dar şi în modesta biserică a Mitropolie Ortodoxă a Bălgradului, care se afla într-o stare precară.

„În cinstea lui s-au dat banchete, serbări şi s-au tras salve de archebuze (n.r. arme de foc, 

asemănătoare cu puşca). A primit daruri scumpe, precum şi domeniul şi castelul de la Buia, drept răsplată pentru meritele sale şi loc de refugiu în cazul în care turcii ar invada Ţara Românească“, mai consemna cronicarul amintit mai sus. Responsabil de protocolul de primire şi cazare a viitorului domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi Moldovei a fost cancelarul Principelui, nobilul de origine română Iosica, cu care Mihai a ţesut planuri de încuscrire.

Din postura de oaspete al Principelui, a căutat să sprijine şi Mitropolia Ortodoxă din Transilvania. Reşedinţa Mitropoliei era în acea perioadă în afara zidurilor cetăţii Bălgradului, în zona actuală a străzii Vasile Alecsandri, unde exista şi funcţiona singura biserică a românilor din Alba Iulia. După întrevederea avută cu Mitropolitul Ioan de Prislop, Mihai Viteazul i-a cerut Principelui Sigismund Báthory consimţământul să ridice la Alba Iulia o nouă biserică mitropolitană pentru toţi românii din Transilvania, care să stea sub jurisdicţia Mitropoliei din Târgovişte. Aşa s-au pus bazele Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului, despre care Nicolae Iorga afirma că „a fost cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului românesc de peste munţi” .

 Intrarea triumfală în Alba Iulia,  în 1 noiembrie 1599

Revenirea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, în 1 noiembrie 1599, este redată într-un adevărat „reportaj" fascinant de către  Nicolae Bălcescu, în „Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul“. „Apropiindu-se de Alba, locuitorii oraşului şi ai judeţului îl întâmpină cale de o leghe înainte cu multă cinste şi cu daruri. Convoiul domnesc, compus din Mihai, care mergea înainte pe un cal roib, purtând o tunică albă, iar pe deasupra o mantie tot albă şi pe cap având o căciulă cu pene de cocor prinse într-o agrafă de aur. Opt slujitori, îmbrăcaţi frumos, purtau opt cai cu frâiele şi şeile bogat ornamentate, urmaţi de trâmbiţaşi şi lăutari. Urmau apoi boierii călări şi şirurile de soldaţi. De o parte şi de alta a domnului erau steagurile cucerite la Şelimbăr, plecate spre pământ ca simbol al cuceririi Transilvaniei.”

Participare la slujbele de Crăciun şi Anul Nou 1600, în clădirea nouă a Mitropoliei Bălgradului

Domnitorul şi-a petrecut, pentru a doua oară, Crăciunul şi Anul Nou 1600,  în Palatul Principilor din Alba Iulia, devenit reşedinţa sa. De la cronicarii vremii aflăm că a participat  la slujbele religioase desfăşurate în ctitoria sa, clădirea nouă a Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului.

Cancelaria voievodală de la Alba Iulia a emis sub Mihai Viteazul, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în limba latină şi slavă. De la început s-a intitulat „Domn din mila lui Dumnezeu, al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Titulatura considerată cea mai completă  a apărut la Alba Iulia,  la data de 6 iulie 1600: „Io Mihai Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.

Voievodul a fost asasinat pe câmpia de la Turda în august 1601, prin trădare, în tabăra sa de către o mână de mercenari aleşi de generalul Basta, ce a văzut în Mihai un mare rival politic şi un mare conducător de oşti. Episodul domniei de 10 luni a lui Mihai Viteazul în Cetatea din Alba Iulia a stat la baza consituirii la 1918 a statului naţional unitar roman. (Articol scris de NICU NEAG)