FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu
0
„Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei. Adevărul vă prezintă un colţ de rai în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
De atunci şi până acum, lucrurile s-au mai schimbat, însa nu foarte mult mult. Valea Frumoasei din Munţii Sebeşului are aceeaşi frumuseţe, aceeaşi apă rece de izvor, acelaşi aer curat bine oxigenat şi aceleaşi păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colţ de lume. Valea Sebeşului, cunoscută in zona superioară şi sub numele de Valea Frumoasei, este situată în sudul Transilvaniei, în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa Şureanu-Parâng-Lotrului).
Este încadrată la vest de munţii Şureanu şi culoarul Mureşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii Cindrel şi de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece şi pădurea verde îţi dau senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Te convingi de asta imediat după ce ieşi din localitatea Petreşti şi urci spre Munţii Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poieniţele retrase şi traseele secrete printre munţii întortochiaţi.
Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa, cât şi din direcţie opusă din Novaci – Gorj sau chiar din Vâlcea. Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.
Diversitate şi originalitate
Dacă după atâta umblat, privit şi admirat ţi se face foame, te poţi opri la una dintre pensiunile de lângă şosea. Mâncarea preparată la pensiunile din zonă este una dintre cele mai delicioase, preparată tradiţional, după reţetele moştenite din moşi strămoşi. Străinii sunt cei care frecventează cel mai des zona, iar, odată ce au ajuns pe Valea Sebeşului, se întorc cu siguranţă şi în următorul an.
Distanţa din Sebeş şi până sus pe munte se parcuge în circa o oră şi jumătate cu maşina, dar efortul merită din plin. Dacă se continuă drumul naţional de la barajul Oaşa se ajunge pe Transalpina, drumul spectaculos, care ajunge la cea mai mare altitudine din România, peste 2000 de metri în pasul Urdele. Pe Valea Frumoasei sunt câteva zone care merită vizitate. Este vorba despre Luncile Prigoanei, devenite în ultimii ani neîncăpătoare pentru cabanele şi pensiunile construite aici.
Mai departe urmează Poarta Raiului, o poiană proiectată să devină centrul unui mare proiect turistic iniţiat de Consiliul Judeţean Alba, care prevede, printre altele, amenajarea unor pârtii de schi. În continuare sunt cele două culmi muntoase, care pot fi escaladate relativ uşor: Vârful Şureanu şi Vârful lui Pătru. Merită efortul pentru că imaginile sunt spectaculoase. Iarna, masivele Şureanu şi Auşel sunt o destinaţie pentru amtorii de schi. Un investitor privat a amenajat un domeniu schiabil cu 10 pârtii. Sezonul de schi se întinde din noiembrie şi până în aprilie..
Obiective de vizitat: înainte de a urca pe Valea Sebeşului pot fi vizitate, în apropiere, cel puţin trei obiective turistice interesante. Este vorba despre Cetatea Câlnic, Castelul Martinuzzi şi Cetatea Căpâlna.
Cetatea Câlnic
Este localizată în comuna cu acelaşi nume şi este unul dintre monumentele de arhitectură cele mai bine conservate şi restaurate din Transilvania. Cetatea ţărănească este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Monumentul a fost construit în urmă cu 750 de ani. Este amplasat în centrul comunei, cu acces facil dinspre drumul naţional nr. 1. Pe sensul de circulaţie dinspre Sebeş spre Sibiu, după aproximativ 15 kilometri, există un drum judeţean pe partea dreaptă care face legătura cu Câlnicul. Cei care ajung în această parte a judeţului au impresia că au păşit în altă lume. Cetatea, care domină peisajul creează o atmosferă medievală nemaiîntâlnită în altă parte, are trei turnuri denumite Turnul Porţii, Turnul Donjon şi Turnul Slăninii.
Ansamblul Cetăţii Câlnic formează Centrul cultural ştiinţific internaţional, patronat de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociaţia "Ars Transsilvaniae". În spaţiile din cetate sunt organizate periodic expoziţii documentare şi de artă, concerte şi audiţii de muzică medievală, în timp ce Capela a devenit aula în care se desfăşoară simpozioane, colocvii şi conferinţe. omuna nu are spaţii de cazare care să permită o şedere mai îndelungată în zonă.
Castelul Martinuzzi
Ruinele castelului Martinuzzi merită văzute mai ales datorită legendelor care s-au transmis de-a lungul vremii. A fost construit în 1550 de Gheorghe Martinuzzi şi este considerat cel mai valoros castel renascentist din ţară. Gheorghe Martinuzzi a transformat o veche mănăstire într-un castel înconjurat de valuri de pământ şi şanţuri cu apă. Ruinele monumentului pot fi vizitate la Vinţu de Jos, în partea dreaptă pe direcţia de mers Alba Iulia – Orăştie, la câteva zeci de metri de malul Mureşului. Ruinele sunt în prezent în proprietatea Bisericii Catolice.
Din construcţia iniţială au mai rămas câteva ziduri, un turn dărâmat şi o poartă în arcadă, încă suficient de spectaculoasă pentru a stimula imaginaţia. Una dintre legendele locului se referă la o comoară de 40.000 de galbeni descoperită de pescari în apele Streiului, în 1543. După ce au găsit mai multe monede pe fundul râului, pescarii au început să cerceteze cu atenţie împrejurimile, descoperind o bolta zidită în adâncuri şi năruită din cauza rădăcinilor copacilor crescuţi în mâlul apei. Pătrunzând în interiorul hrubei din adâncuri, ei au scos la suprafaţă 40.000 de galbeni ce purtau efigia regelui Macedoniei, Lysimach.
Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns până la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor şi confiscarea tezaurului. Vestea despre fabuloasele averi pe care le deţinea Martinuzzi a fost una dintre cauzele ce i-au adus acestuia moartea. În decembrie 1551 la reşedinţa guvernatorului a venit în vizită generalul spaniol Castaldo, omul de încredere al împăratului Ferdinand de Habsburg. Într-o noapte, un grup de soldaţi ce-l însoţeau pe general l-au asasinat pe cardinal. După moartea acestuia castelul a fost jefuit. O altă legendă o are în prim-plan pe împarateasa Maria Tereza şi este localizată la jumătatea secolului XVIII-lea. Poveştile care circulă în zona îi atribuie împaratesei mai multe crime, victime câzând bărbaţii cu care făcea amor.
Cetatea Căpâlna
Cetatea dacică de la Căpâlna este în patrimoniul UNESCO şi are o valoare istorică şi culturală inestimabilă. Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, în apropierea satului Căpâlna, pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, la circa 19 km de Sebeş. Cetatea a fost unul dintre obiectivele strategice ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor.
Menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul cetăţii de la Sarmizegetusa. Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de două ori cetatea cucerind-o în ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri importante. Cetatea este acum în paragină. Se pot vedea doar câteva ziduri din ceea ce a fost
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
