FOTO VIDEO Cum au sărbătorit 400.000 de oameni 10 ani de la Marea Unire la Alba Iulia. Românii din SUA au fluturat drapele tricolore şi americane
0
În urmă cu 85 de ani, în 20 mai 1929, s-au desfăşurat la Alba Iulia cele mai impresionante festivităţi naţionale organizate în România Mare. Sărbătorirea unui deceniu de la Marea Unire a fost organizată cu o jumătate de an întârziere din cauza disputelor politice între liberali şi ţărănişti, dar cu toate acestea a fost potrivti istoricilor ”o adevărată revărsare de patriotism şi mândrie naţională”.
Organizarea serbărilor Unirii din anul 1929 a căzut în sarcina guvernului naţional-ţărănesc condus de Iuliu Maniu. Acest guvern ajunsese la putere la 10 noiembrie 1928, după ce la 10 octombrie 1926 se formase Partidul Naţional Ţărănesc prin fuzionarea fostului Partid Naţional Român cu o bună parte a Partidului Ţărănesc.
Guvernul naţional-ţărănist şi-a propus de la bun început să impresioneze opinia publică românească şi să-şi câştige astfel popularitatea necesară, organizând aniversarea fastuoasă a trecerii unui deceniu de la realizarea unităţii statului naţional român.
Câştigarea simpatiei opiniei publice era cu atât mai necesară cu cât noul guvern înăsprise măsurile de natură socială şi începuse să pună în practică planurile "porţilor deschise", care aveau să ducă la pătrunderea masivă a capitalului străin în economia românească, şi, deci, la posibilitatea imixtiunii marilor state capitaliste în treburile interne ale statului român.
Timpul scurt ce a stat la dispoziţia guvernului din momentul preluării puterii până la 1 decembrie 1928 nu i-a permis să ia măsurile necesare pentru aniversarea deceniului exact în momentul împlinirii sale. S-a hotărât ca serbările să se facă cu fastul necesar în luna mai 1929, considerându-se că atunci coincideau mai multe momente importante ale istoriei naţionale, între care revoluţia de la 1848, instaurarea dinastiei regale a Hohenzolernilor, cucerirea independenţei de stat a României şi altele.
Pregătiri intense în Alba Iulia
Prevăzându-se sosirea câtorva sute de mii de oameni din toate părţile ţării s-au luat măsuri de încartiruire a acestora în oraş şi în 31 de comune din plăşile vecine: Vinţul de Jos, Sebeş, Teiuş şi Ighiu, precum şi pentru alimentarea lor, astfel încât în 1-2 ore să poată fi servite cca 120.000 de persoane11. S-au amenajat drumurile principale prin alocarea a 8 milioane din bugetul statului, s-au luat măsuri de siguranţă prin jandarmerie şi o formaţie specială de poliţie, s-a perfectat mersul trenurilor speciale pentru transportul gratuit al participanţilor, s-au amenajat tribunele şi s-a înfrumuseţat oraşul. Pregătirile oraşului Unirii au fost intense: pe 16 aprilie 1929 se constituia comitetul local pentru organizarea ”Serbărilor Unirii” care cuprindea peste 80 de personalităţi politice şi culturale, industriaşi, comercianţi, reprezentanţi ai poliţiei şi jandarmeriei, funcţionari publici. Ca preşedinte a fost ales dr. Ioan Pop (inspector general ad-tiv), vicepreşedinţi dr. Emil Pop (prefectul judeţului) şi dr. Aurel Sava (primarul oraşului Alba Iulia).
Pe 17 aprilie a sosit pe adresa Prefecturii înştiinţarea primirii a 20.000 de medalii ale Unirii care vor servi ca semne distinctive pentru participanţi atât în trenuri cât şi la servirea mesei. O medalie costa 20 de lei, suma încasată urmând să acopere o parte din cheltuielile serbărilor. În ziua de 11 mai apare ordonanţa şefului Poliţiei Speciale Alba Iulia privind măsurile de protecţie în perioada 11-21 mai. Apare totodată un ordin al prefectului judeţului Alba privind desfăşurarea serbărilor. La serbările Unirii de la Alba Iulia, care au încheiat manifestările consacrate unui deceniu de la actul din 1 Decembrie 1918 (care au avut loc şi la Bucureşti, Iaşi şi Cluj) au participat, după estimările presei străine, peste 400.000 de oameni.
Relatările ziarului ”Alba Iulia” (în numărul său din 24 mai 1929) surprinde principalele momente ale serbărilor: Ziua a început cu 21 de salve de tun; sosirea familiei regale: regele Mihai, principesa Elena, regina Maria, principele regent Nicolae şi principesa Ileana, însoţiţi de Iuliu Maniu (primul ministru) şi de membri al Guvernului. Primarul oraşului îi întâmpină cu cuvintele: ”Bine a-ţi venit Măriile Voastre! Vă rugăm să gustaţi din tradiţionala pâine şi sare ce vă oferim”. O companie muzicală a întreţinut atmosfera. Alaiul a pornit spre Catedrala Încoronării însoţit de 101 salve de tun.
Te Deumul a fost oficiat de toţi Mitropoliţii şi episcopii ortodoxi sfârşind cu cuvântarea Înaltului regent Patriarhul Miron Cristea. În acelaşi timp s-au oficiat servicii religioase în toate bisericile fără deosebire de confesiune. A urmat şedinţa solemnă din Sala Unirii unde au vorbit Gheorghe Buzdugan şi Iuliu Maniu. Serbările au continuat cu defilarea găzduită de platoul din faţa Catedralei Încoronării. Mari artişti ai scenei româneşti au întruchipat personaje ale istoriei românilor: Decebal, Traian, Dragoş Vodă, Mihai Viteazul ş.a; au defilat ostaşi ai armatei române, alaiurile societăţilor şi reprezentanţii tuturor judeţelor României Mari.
Au fost prezenţi peste 400 de români americani care s-au închinat în faţa Regelui fluturând drapele tricolore şi americane. Au defilat de asemenea veterani ai Războiului de Independenţă din 1877 şi memorandişti de la 1894. Delegaţiile străine (din ţările aliate şi din statele nou formate după prăbuşirea imperiilor) au fost impresionante de defilările armatei şi a reprezentanţilor românilor din toate colţurile ţării reîntregite în 1918.
La Sala Unirii a avut loc masa festivă pentru înalţii oaspeţi. Cu acest prilej a fost inaugurat Muzeul Unirii în aripa de nord-est a Catedralei Încoronării. Acum au intrat în patrimoniul instituţiei cele 6 volume ale documentelor unirii (credenţionalele), manuscrisul cuvântării lui Vasile Goldiş, sumanul lui Avram Iancu, Cartea de aur a Serbărilor Unirii. Cele câteva sute de mii de români au sărbătorit şi ei Marea Unire cu cântece şi voie bună. ”Ziua de 20 mai scria ziarul amintit – a fost întradevăr o zi măreaţă şi sfântă în care tot sufletul de român era de-o însufleţire rară.”
DOCUMENT Ce program au avut cei 100.000 de români veniţi la Alba Iulia acum 95 de ani
FOTO DOCUMENT Povestea soldatului român din armata austro-ungară ajuns fotograful Unirii de la 1918
Se încarcă comentariile...
