FOTO Expediţie de scufundare şi cercetare în Lacul Morţii din Apuseni
0
Zona carstică Gârda – Arieşeni din Munţii Apuseni a fost gazda unei expediţii a unui club de spologie din Finlanda, din care face parte şi un român ce a emigrat în această ţară în urmă cu 15 ani. Ajutaţi de spologi români, trei scufundători din Finlanda au cercetat ”Lacul Morţii” din peştera Coiba Mare.
Expediţia de scufundări în peşteri a fost organizată de Călin Drăgan (S.N.S.- România) şi Adrian Pereţ (Finlanda).”Aventura aceasta a început în urmă cu 6 luni când amicul meu Adrian Pereţ m-a întrebat unde se pot face scufundări în peşteră în România. Mi-a explicat ce este vorba de echipa ”Divers of the Dark”, despre care ştiam, şi cunoscându-le activitatea alegerea locului a fost destul de uşoară. Trebuia să fie un loc care să depăşească posibilităţile noastre atât tehnice cât şi competenţele de scufundare”, a spus Călin Drăgan.
Numele de ”Lacul Morţii” este datorat numărului mare de buşteni care se afla în derivă, pe suprafaţa cât şi la diverse nivele în această galerie scufundată. Aceşti buşteni acoperă în prezent în totalitate suprafaţa lacului, în aşa fel încât pentru a se putea efectua scufundarea au trebuit împinşi câţiva pentru a se face un spaţiu prin care să se ajungă la apă. Ultima scufundare în acest lac a fost realizată în 1998, până la adâncimea de 35 metri, de doi cehi - Novak M. şi Zaruba I.
Echipa de speologi care a participat la expediţia din septembrie 2014 a fost formată din Sami Paakkarinen (Finlanda), Patrik Gronquist (Finlanda), Adrian Pereţ (Finlanda), Andras Kuti (Ungaria), Călin Drăgan (România) şi Ciubotărescu Christian (România). Aceştia au transportat cele peste 250 kg de echipament prin târâşuri, prin semisifoane, peste cascadă pentru ca primii doi să se poată scufunda. ”Ne-a luat multe ore transportul echipamentului la locul scufundării. Este şi o cascadă înaltă unde a trebuit montată o tiroliană pentru a trece echipamentul pe partea cealaltă a cascadei. Dar oricum ne-am scufundat, deşi este un sifon care suge apa. Am instalat 180-200 metri de fir ghid nou până la adâncimea de 91 metri dar galeria continuă. Aş spune că este cea mai adâncă galerie scufundată din Romania în prezent. Aici am atins adâncimea maximă la care putem înainta”, a afirmat Sami Paakkarinen.
Scufundări în Izbucul Tăuz
Potrivit dr. Cristian Ciubotărescu, preşedintele A.S. Sfinx Gârda, scufundarea care durează în jur de 3 ore din care circa 20 minute se înaintează iar diferenţa se stă la diverse paliere de decompresie. ”În cadrul expediţiei s-au efectuat mai multe scufundări în Izbucul Tăuz – peştera scufundată cu cel mai mare grad de dificultate din România. La 4 octombrie 2002 un speolog scufundător din Polonia şi-a pierdut viaţa în acest loc. În ianuarie 2006 W. Szymanowski a ajuns la distanţa de 375 metri de la intrare şi trecând ramura ascendentă ajunsese la 30 de metri de suprafaţă. Din păcate în primăvara acelui an a decedat prin înec într-o peşteră scufundată din Franţa la o adâncime de peste 100 metri. Timp de 8 ani nu am mai încercat nimeni să treacă de adâncimea de 87 de metri”, a declarant Christian Ciubotărescu.
”Din punctul lor de vedere pare siplu (n.r. a echipei de speologi). Ei cred că au mii de scufundări, la adâncimi de peste 100 mtri. Ei se duc şi fac scufundări în care stau sub apă câte 12 ore pentru decompresie. Nu adâncimea este problema. Adâncimea este doar un număr care-ţi spune disciplinat ce trebuie să faci. Până la adâncimea de 20 metri în sifonul 2 galeria este destul de largă, 6 metri lăţime cu 2-3 metri înălţime. Pe la 20 metri începe să se îngusteze, şi fundul este plin de nisip. Ajunge să fie atât de îngust încât ai un spaţiu foarte limitat. Eşti la tine cu cinci butelii. Practic nu mai încapi să înoţi. Eşti la 45 de grade, cu capul în jos, şi te târăşti pe nisip, cu buteliile frecându-te de tavan. Ajungi să nu încapi. Trebuie să-ţi tragi buteliile de sub tine, trebuie să ţi le aranjezi în aşa fel încât să-ţi găseşti o poziţie să înaintezi. Din punctul meu de vedere este o scufundare foarte dificilă”, a povestit, la rândul său, Adrian Pereţ.
Conform dr. Cristian Ciubotărescu, în urma colaborării internaţionale, sifonul terminal din peştera ”Coiba Mare” (”Lacul Morţii”) este cea mai adâncă galerie înecată din România cu peste 92 m adâncime. De asemenea, sifonul 2 din ”Izbucul Tăuz” a fost depăşit descoperindu-se încă 2 sifoane şi 2 sectoare aerate. Echipa a efectuat o scufundare şi în izbucul ”Coteţul Dobreştilor”, care însă a fost scurtă, din cauza vizibilităţii scăzute datorate apei tulburi.
FOTO Ofertă inedită la o casă de vacanţă din Apuseni: „baie la ciubăr“ în loc de clasica piscină
FOTO Şuieratul mocăniţei se aude din nou în Apuseni. Trasee turistice între oraşele Abrud şi Cîmpeni
Se încarcă comentariile...
