Cum motivează un judecător oprirea lucrărilor la autostrada Sebeş-Turda: „Orice persoană are dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic“
0Tribunalul Alba a motivat decizia prin care a oprit lucrările la Autostrada Sebeş – Turda, în zona punctului de lucru de la Oarda de Sus, până la rezolvarea probelemelor de mediu invocate în plângerea adresată instanţei de judecată de către una dintre familiile afectate de lucrările de construcţie.
Instanţa invocă în conţinutul hotărârii definitive, pronunţată în 11 noiembrie 2019, o serie de constatări ale autorităţilor de control (Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică), care au constatat nereguli şi au emis documente cu obligaţii care trebuiau îndeplinite de antreprenor (Asocierea Impresa Pizzarotti & SPA - SC Pomponio Construcţii SRL), care, însă, nu au fost duse la îndeplinire. De asemenea, sunt invocate precizări ale legislaţiei naţionale precum şi decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
”Conform Art. 5 din OUG 195/2005 statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop: dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative si/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu”, se afirmă în document. Tribunalul a considerat că nerespectarea obligaţiilor impuse prin procesele-verbale aferente activităţilor de control la faţa locului ”dovedesc cu evidenţă faptul că titularul beneficiar al autorizaţiei de construire şi beneficiarul lucrării nu respectă autorizaţia de construire cu referire la cerinţele legale”, iar ”încălcarea acestor cerinţe este de natură a aduce pagube iminente reclamanţilor, prin noxele şi zgomotul produs prin lucrările ce se execută fără respectarea măsurilor de protecţie impuse prin acordurile şi analizele care au stat la baza emiterii autorizaţiei de construire, ale convenţiei de proiectare şi execuţie şi ale actelor normative incidente”.
Lucrări fără o minimă protecţie
În continuare, se afirmă că, de când au început lucrările la Lotul 1 al Autostrăzii Sebeş-Turda, nu au fost montate panouri fonoabsorbante care să corespundă cerinţelor de izolarea fonică efectivă a imobilului proprietatea petenţilor, astfel încât barierele de izolare fonică să realizeze atât absorbţia sunetului cât şi izolarea fonică - cu omologarea acestora conform normativelor in vigoare, ecranarea imobilului de şantierul organizat in imediata apropriere a locuinţei apelanţilor, respectarea tuturor măsurilor de protecţie impuse prin autorizaţia de construire aferenta obiectivului de investiţii, respectarea acordului de mediu, a autorizaţiei de mediu, a proiectul şi a raportului de evaluare a impactului asupra mediului.
”Lucrările de construire a autostrăzii se desfăşoară lângă imobilul acestora fără a beneficia de o minima protecţie, constructorul şi investitorul nerespectând obligaţiile stabilite în acest sens prin avizele şi acordurile care au stat la baza emiterii autorizaţiei de construire. Proprietatea şi sănătatea apelanţilor este grav afectata, zgomotul şi praful depăşesc limitele minime impuse şi fac imposibilă orice posibilitate de a beneficia de intimitatea, confortul locuinţei fiind privaţi de folosinţa normală, fireasca şi în context cu normele legale a proprietăţii care a devenit inutilizabilă conform destinaţiei sale. Agenţia pentru Protecţia Mediului a impus clar, prin actele de reglementare emise, montarea panourilor fonoabsorbante în scopul protejării locuinţelor din imediata vecinătate (motiv pentru care obligaţia montării lor a fost inclusă în contractul de execuţie de lucrări)”, se mai susţine în document.
Drepturi recunoscute şi de CEDO
”Persistenţa în conduita abuzivă, lipsa de promptitudine în sancţionare, lipsa de implicare în oferirea unor soluţii afectează în mod direct dreptul petenţilor de a-şi folosi proprietatea, sănătatea acestora, dreptul la respectarea vieţii private, dreptul de a trăi într-un mediu înconjurător care să asigure posibilitatea de a se bucura de ambianţa locuinţei lor şi să beneficieze de măsurile de protecţie corespunzătoare. Dreptul petenţilor la un mediu de viaţă sănătos este recunoscut şi apărat şi prin dispoziţiile art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca o componentă a dreptului la viaţă privată, la viaţă de familie şi la domiciliu, în cauza Lopez Ostra c/Espagne Curtea Europeană statuând că «Este de la sine înţeles că atingerile grave aduse mediului înconjurător pot afecta bunăstarea unei persoane şi pot să o priveze de dreptul de a se bucura de o locuinţă care să-i asigure exerciţiul dreptului la viaţă privată şi familială, chiar fără ca prin aceasta să-i fie pusă în pericol grav sănătatea..». În acelaşi sens este şi art. 12 din Declaraţia universală a drepturilor omului, art. 17 din Pactul universal cu privire la drepturile civile şi politice, art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO), art. 26, art. 27, art. art. 28, art. 29 şi art. 30 din Constituţia României, conchidem că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie şi a domiciliului şi nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulară”, se mai precizează în motivarea seninţei definitive pronunţată de Tribunalul Alba.
În final, instanţa susţine că ”perseverenţa pârâtelor în nerespectarea obligaţiilor ce le revin pentru protecţia drepturilor reclamanţilor, chiar şi după aplicarea unor sancţiuni de către organele abilitate, fac din această situaţie un caz grabnic pentru care se impune intrarea de urgenţă în legalitate prin respectarea obligaţiilor, precum şi măsura provizorie de încetare temporară a executării lucrărilor la punctul de lucru, în zona imobilului reclamanţilor, până la îndeplinirea de către pârâte a obligaţiilor”.