Cum au influenţat saşii reveniţi în ţară piaţa imobiliară a unor sate din Transilvania: „O casă renovată valorează până la 100.000 de euro“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Saşii au fost timp de sute de ani şi sunt în continuare o populaţie care a influenţat decisiv istoria Transilvaniei. În timpul regimului comunist, cei mai mulţi dintre saşi au fost lăsaţi să plece în Germania. Exodul s-a acutizat după 1989. În ultimii 10 ani, saşii au revenit la fostele proprietăţi pe care le-au modernizat cu banii câştigaţi în străinătate.

Aduşi aici în scopuri economice şi militare, saşii au fost de-a lungul timpului o populaţie privilegiată, în dauna celei româneşti, majoritare. Au construit sate şi oraşe, biserici şi cetăţi care se păstrează şi astăzi. În Alba sunt mai multe sate care în trecut aveau o populaţie majoritar săsească, fie în zona Secaşelor, fie în cea a Târnavelor. Pentru saşii plecaţi după 1990 în Germania, România este, în continuare, acasă. Periodic, satele prind viaţă datorită celor plecaţi în urmă cu apoape 30 de ani. Mulţi şi-au renovat casele, care păstrează arhitectura tradiţională şi vin în locurile natale de câte ori pot. Dornici să păstreze tradiţia, îşi aduc şi copiii sau nepoţii.

Casele săseşti se pot evidenţia foarte uşor pentru că sunt bine îngrijite şi vopsite în culori vii. În interior, păstrează obiecte de mobilier vechi de peste 50 de ani, pe care, unii dintre ei, le aveau şi atunci când erau copii. Unul dintre satele din Alba care cunoaşte un veritabil reviniment, atât economic cât şi cultural, de pe urma întoarcerii saşilor este Gârbova. Unele case săseşti de aici, proaspăt renovate, valorează în prezent până la 100.000 de euro. ”Saşii revin în sat de cel puţin două ori pe an. Prima dată de Rusalii, când are loc o întâlnire tradiţională a acestora şi o sărbătoare locală. A doua oară revin vara, în concediu. Cei mai mulţi şi-au renovat casele care arată acum foarte frumos pentru că şi-au păstrat autenticitatea şi specificiul lor săsesc”, spune primarul din Gârbova, Ioan Nedelea. În comună mai locuiesc permanent, în prezent, mai puţin de 10 persoane de etnie germană, în familii mixte.

Imagine indisponibilă

Hans Alzner are 57 de ani. S-a născut şi a copilărit pe uliţele satului, dar a plecat în Germania de 3 decenii şi lucrează într-o mare companie auto. Casa părintească i-a fost confiscată de comunişti şi nu a putut să o recupereze. Aşa că, acum şase ani, a cumpărat o altă din sat care era o ruină şi a transformat-o într-o bijuterie. ”Am cheltuit cu renovarea casei 50.000 de euro, casă e construită în anul 1931 şi am vrut să păstrez stilul ţărănesc că înainte de cel de-al doilea război mondial, am păstrat faţadă, poartă”, spune Hans Alzner.

Imagine indisponibilă

Nu departe de Gârbova se află satul Vingard. Şi aici se întâmplă acelaşi fenomen, doar că la o scară mai mică. Vingard era cândva populat în proporţie de 60 la sută de saşi, dar astăzi numărul acestora este nesemnificativ. Şi aici, statistica indică un număr de 10 saşi care mai trăiesc, în vârstă sau în familii mixte, care nu au avut curajul sau nu au dorit să plece în Germania. În trecut, Vingard-ul a fost comună, dar în anul 1968, după reîmpărţirea administrativ – teritorială a fost coborât la rangul de sat. Cu toate acestea, satul s-a făcut cunoscut prin două caracteristici, prin vinul bun de aici şi prin saşii care depăşeau 50% din populaţie. Dacă vinul a rămas acelaşi, despre numărul saşilor nu se poate spune acest lucru. Din 450 de suflete germane câte existau în 1989, acum, în Vingard au mai rămas 10 etnici germani. 

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

În zona Târnavelor se află satul Şona, locuit timp de secole aproape în totalitate numai de saşi. Şi aici se mai află, în prezent, câţiva locuitori de etnie germană, dar vechea comunitate şi-a lăsat amprenta pentru totdeauna în localitatea de pe Valea Târnavei Mici. Saşii reîntorşi au reeditat un obicei unic în Transilvania, ”La Şipote”, desfăşurat, de obicei, în duminica înainte de Rusalii. Obiceiul datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce sătenii au cumpărat terenurile agricole de la nobili, fiind în mod deosebit interesaţi să întreţină cele opt şipote (izvoare - n.r.) de pe hotarul satului, pentru a avea apă de băut atunci când mergeau la munci agricole. Din păcate, acum nu mai există niciun izvor din cele opt, odată cu plecarea saşilor acestea secând nemaifiind întreţinute.

Obiceiul a fost prezentat de saţii din Şona, după emigrare, şi la diverse festivaluri în Germania. Din 1979, saşii din Şona se întrunesc în Germania tot la doi ani, constituindu-se şi acolo, în 1995, în ”comunitatea vecinilor”. Din aceasta făceau parte toţi bărbaţii căsătoriţi este cea mai veche formă de organizare a saşilor, adusă probabil din locurile de emigrare. În 1996, pentru uşurarea comunicării între şonenii care locuiesc în Germania şi Austria s-a decis ca aceste zone să fie împărţite în cinci comunităţi ale vecinilor, aşa cum erau odinioară în satul natal. Din 2003, ”comunităţile vecinilor” execută în mod regulat reparaţiile necesare la biserica evanghelică şi casa parohială. Se îngrijesc în mod special ca cimitirul unde odihnesc rudele lor să fie întreţinut. 

Citiţi şi:

 

Epopea comandorului Dan Valentin Vizanty, eroul din război condamnat la închisoare de comunişti. Doborârea a 24 de avioane în 12 minute

 

Un preot vrea să strămute o biserică de lemn monument istoric din Alba Iulia şi să construiască una zidită. Luat la întrebări de credincioşi, a chemat poliţia

 

Pasiunea pentru motociclete i-a adus sfârşitul: bărbat de 36 de ani din Cugir decedat în accident în Germania. Trupul a zăcut ore întregi într-un lan de grâu

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite