Cel mai periculos infractor român, Ioan Clămparu, la Curtea de Apel Alba Iulia. ”Cap de porc” vrea reluarea dosarului în care a primit 13 ani de închisoare
0Cel mai periculos infractor român, interlopul Ioan Clămparu, condamnat la 13 ani de închisoare pentru trafic de minori şi trafic de persoane, a fost adus miercuri, 30 septembrie, la Curtea de Apel Alba Iulia unde s-a judecat o cerere a acestuia privind redeschiderea procesului în care a fost condamnat în 2011.
Potrivit Agerpres, Tribunalul Sibiu i-a respins în iunie lui Clămparu cererea privind redeschiderea procesului penal, la judecarea în lipsă, ce a făcut obiectul unui dosar penal deschis în 2006. În 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa dată în 2010 de Curtea de Apel Alba Iulia, prin care interlopul a fost condamnat la 13 ani de închisoare cu executare.
Clămparu a fost adus şi încarcerat în ţară din Spania în primăvara acestui an, pe baza mandatului european de arestare emis pe numele său. IGPR a precizat atunci că Ioan Clămparu execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii. De asemenea, pe numele său a mai fost emis un mandat de arestare preventivă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, având drept scop comiterea de infracţiuni grave şi proxenetism.
Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane, Clămparu, poreclit şi Cap de porc, s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011, Audienţa Naţională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România. În februarie 2012, Ioan Clămparu a fost condamnat, într-o primă fază, de instanţa locală din Madrid, la 30 de ani de închisoare pentru că a obligat mai multe femei să se prostitueze. Între acestea s-a aflat şi o minoră pe care a obligat-o să avorteze. Ulterior, Clămparu a primit 20 de ani de închisoare.
Anchetatorii români au susţinut, potrivti Agerpres, că reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani. Potrivit procurorilor, pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clămpar.
Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate. Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor.
Se încarcă comentariile...
