Cartea cu litere de aur rămâne în patrimoniul României? Ceauşescu a garantat cu Codex Aureus un împrumut de 10 miliarde de dolari
0Cel mai valoros manuscris din Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi din întreaga Europă, Codex Aureus, rămâne în patrimoniul României. Cel puţin aşa ne asigură autorităţile responsabile de partea de prezervare şi securitate a cărţii.
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia adăposteşte unul dintre cele mai valoroase manuscrise ale Occidentului medieval, „Evangheliarul” de la Lorsch, mai cunoscut publicului larg drept „Codex Aureus“. Cartea a fost scrisă în jurul anului 810 din porunca împăratului Carol cel Mare.
În ultima perioadă, în spaţiul public s-a vehiculat ideea că manuscrisul ar fi intrat în posesia Ungariei. O lămurire pe această temă vine de la Biblioteca Naţională a României. „Aceste afirmaţii sunt complet eronate, manuscrisul fiind păstrat în continuare, în condiţii de prezervare şi securitate, în colecţiile Bibliotecii Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naţionale a României“, susţin reprezentanţii instituţiei, printr-un comunicat de presă.
Reprezentanţii Bibliotecii Naţionale nu suflă, însă, o vorbă despre situaţia juridică a Batthyaneum-ului. Asta, după ce procesul dintre statul român şi Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului-CEDO. Instanţa a Biblitecii din Alba Iulia.
În acest context autorităţile statului ar trebui să ofere un răspuns mai clar la întrebarea „Biblioteca Batthyaneum şi Codex Aureus rămân în patrimoniul statului român? Până atunci, vă prezentăm, mai jos, motivele pentru care cartea cu litere de aur, dar şi Biblioteca în care este adăpostită sunt unice.
Evangheliile după Marcu şi Matei, scrise cu litere de aur
Cartea este una religioasă, scrisă cu litere de aur, pe foi fine de pergament, pictată cu aur, cu coperţi din fildeş. La Alba Iulia se păstrează Evangheliile după Matei şi după Marcu. „Partea conservată la Alba Iulia este surprinzător de bogat ilustrată: cele 101 file de text (202 pagini) sunt decorate cu chenare policrome. De asemenea, sunt anluminate şi cele 12 pagini ale canoanelor, ca şi cele patru tablouri reprezentând portretul evanghelistului Matei, al evanghelistului Marcu, portretul Mântuitorului (Majestas Domini) şi un frontispiciu reprezentând Genealogia lui Iisus. Se adaugă paginile cu scriere ornamentală de la începutul evangheliilor“,susţine Doina Biro, directorul Biblitecii Batthyaneum, din Alba Iulia. Paginile sunt illustrate cu motive vegetale, geometrice, dar mai ales cu un veritabil repertoriu ornitologic. Şi figura umană este reprezentată prin Serafimi şi Heruvimi.
O reproducere după Codex-ul original este disponibilă pe site-ul Bibliotecii Naţionalea României
Cromatica este una desăvârşită. Portretul evanghelistului Matei, realizat într-o tehnică pur bizantină, oferă privitorului aspecte care ţin de simbolistică. Spre exemplu, evanghelistul ţine în mână un cui, iar alte două cuie sunt aşezate pe pupitrul din dreapta sa. Cele trei cuie simbolizează răstignirea lui Iisus, dar şi Învierea. Doina Biro ne ajută să înţelelegem şi simbolistica paginii alăturate, unde este reprodusă tema „Geneza lui Iisus“, dominată de tema „Iisus Pantocrator“, o temă de factură bizantină, care decorează orice cupola de Biserică ortodoxă. Tot pe această pagină regăsim şi elemente de décor celtice, islamice. Şi nu este de mirare, dacă ne gândim că unul dintre consilierii împăratului Carol cel Mare era un călugăr irlandez.
Paginile manuscrisului sunt bogat ornamentate/Sursa foto: bibnat.ro
Pe ultima pagină a manuscrisului apare chipul Evangelistului Marcu, surprins, în manieră bizantină, în chilia sa.„Surprinzătoare sunt aici două aspecte. În primul râmd, sărăcia cromatică: avem doar un amestec de albastru şi de roşu purpură. Pe de altă parte, colonada este dispusă în torsadă , element mai mult de factură barocă. Codex-ul păstrat la Alba Iulia nu este expus vizitatorilor, fiind păstrat în tezaur. La vedere există doar un facsimil din 1967, originalul putînd fi cercetat online pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României.
Garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari
De valoarea inestimabilă a manuscrisului a fost conştient şi fostul dictator comunist, Nicolae Ceauşescu. În anul 1968, guvernul comunist a luat un împrumut de zece miliarde dolari S.U.A., de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Suma urma să fie folosită pentru realizarea unor mari investiţii în România, inclusiv retehnologizarea industriei. Împrumutul extern a fost garantat de către România cu Codex Aureus.
Cum a ajuns manuscrisul la Alba Iulia
Cea de-a doua parte a Tetraevangheliarului latin, Evangheliile după Luca şi Ioan, se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vatican din Roma. O copertă se păstrează la Roma, iar cealaltă la Londra. Cum s-a ajuns la fragmentarea cărţii scrise cu litere de aur? În 1555, manuscrisul a ajuns în biblioteca imperială din Heidelberg. Legenda spune că, în timpul Războiului de 30 de ani, un soldat ar fi rupt manuscrisul în două, ca să-l vândă. Primul fragment, a fost cumpărat de către Ignás Batthyány, fost Episcop al Marelui Principat al Transilvaniei. Pasionat de istorie şi cercetător, episcopul a devenit colecţionar de carte veche. A achiziţionat, doar în timpul pe care l-a petrecut la Roma, cîteva mii de cărţi şi manuscrise. Când împăratul de la Viena a decis să desfiinţeze bibliotecile ordinelor călugăreşti, Batthyány a cumpărat majoritatea cărţilor la licitaţie. În 1788, a adăugat colecţiei sale peste 8.000 de titluri valoroase din biblioteca unui cardinal-mitropolit de la Viena.
Imagine veche a Bibliotecii Battyaneum
Colecţie impresionantă de biblii
În topul colecţiilor adăpostite de Biblioteca din Alba Iulia este cea de biblii. „Avem peste 600 de biblii, în peste 30 de limbi şi dialecte, începînd din secolul al IX-lea pînă în secolul al XVIII-lea. Avem, de asemenea, şi prima carte în limba română cu caractere slavone, Palia de la Orăştie din 1528, prima traducere parţială a Vechiului Testament în limba română, demers realizat la sfîrşitul secolului al XVI-lea sub influenţa Reformei protestante“, apreciază Doina Biro.
Ca vizitator, nu ai acces la raft şi nici nu poţi admira, măcar din depărtare, cărţile rare adăpostite în Bibliotecă. Ai prilejul, însă, să să asculţi povestea şi, dacă ai noroc, să dai cu ochii de cîteva exemplare de carte rară prezentate de ghid. Chiar dacă pleci „flămând“, Batthyaneum rămîne, în opinia specialiştilor români şi străini, un loc al cărţii prin excelenţă şi un muzeu al manuscriselor rare. „Biblioteca este un adevărat institut de istorie şi artă, care completează valorile oraşului Alba Iulia, a Transilvaniei şi a României. Ne străduim să valorificăm pe calea expoziţională, a manifestărilor ştiinţifice, a cercetării, toate bunurile pe care le adăposteşe Bibliteca“, ne asigură Doina Biro.(Articol scris de NICU NEAG)
Citiţi şi:
VIDEO DOCUMENT ”Ţara Moţilor”, cel mai bun documentar la Festivalul de film de la Veneţia în 1939
Se încarcă comentariile...
