FOTO Fortificaţia medievală ridicată de colonişii saşi la Aiud a intrat în restaurare. Proiectul costă 24 milioane de lei

Interiorul Cetăţii este în restaurare

Lucrările de reabilitare ale Cetăţii Aiudului se ridică la aproximativ 24 de milioane de lei. În acest an, va fi restaurat fostul Palat Princiar şi două dintre turnurile fortificaţiei. Monumentul nu a mai fost reparat din 1970.

Forma actuală a Cetăţii medievale din Aiud, de pentagon neregulat, este din secolul al XV-lea. În fapt, avem de a face cu o fortificare a bisericilor din interiorul actualei incinte, potrivit istoricului Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud. 

Trei nume, un singur oraş

Construită în centrul oraşului Aiud, căruia  maghiarii îi spun Nagyenyed, iar saşii l-au botezat Strassburg am Mieresch, fortificaţia a fost ridicată de saşii veniţi în această parte a Transilvaniei, acum peste 400 de ani, din Saxonia, Luxemburg şi Alsacia. Fortificaţia a intrat în ultimii ani în paragină. Pas cu pas, tencuiala s-a desprins de pe ziduri, iar cărămizile au ajuns mai mult golaşe. Mai mult, fortificaţia este ştirbă, după ce unul dintre cele nouă turnuri, apărate odinioară de breslaşii aiudeni, nu mai există. Ultimele reparaţii la Cetate s-au făcut în anii 1970.

Printr-un program al Ministerului Culturii, în vara anului trecut, a demarat o amplă lucrare de schimbare la faţă a obiectivului turistic numărul unu din Aiud. Lucrările sunt realizate de SC Euras SRL. „Reprezentativă pentru tot ceea ce a însemnat şi înseamnă municipiul nostru, din punctul de vedere al deţinerii unui potenţial deosebit, atât din punct de vedere istoric, cultural, cât şi educaţional, Cetatea Aiudului constituie epicentrul unui proiect turistic complex pe care dorim să-l promovăm la justa sa valoare“, a spus primarul Horaţiu Josan. 

Reabilitarea fostului Palat Princiar din Cetate

Una dintre clădirile aflate în pericol de prăbuşire este tocmai castelul principelui Gabriel Bethlen, în care funcţionează acum Muzeul de Istorie, una dintre cele mai vechi instituţii de profil din ţară. Într-un catalog din 1796,  apare cu titlul de „Raritatum et Rerum Naturalium Museum“, ceea ce înseamnă un muzeu al rarităţilor şi lucrurilor naturale. Până acum, s-au făcut intervenţii la tencuila de pe faţada fostului Palat Princiar, de la parterul şi etajul întâi al clădirii şi a fost înlocuită şarpanta. Conform proiectului, va fi curăţată întreaga tencuială interioară a Castelului Bethlen. 

„Cladirea muzeului avea nevoie urgentă de reabilitare. În primul rând, mă refer la structura clădirii, dar şi la aspectul şi funcţionalitatea acesteia. Ştim foarte bine că reclama este pe un loc fruntaş în economía de piaţă. Aspectul exterior al unei clădiri are tocmai acest rol de reclamă a instituţiei pe care o găzduieşte. Felul în care arăta clădirea muzeului un era deloc un atu în atragerea de vizitatori. Chiar dacă colecţiile muzeului sunt valoroase şi afluxul de turişti din Aiud este, aş putea spune, mulţumitor, mulţi dintre aceştia evitatu să viziteze muzeul“, consideră directorul Muzeului de Istorie din Aiud. Colecţiile de aici sunt cunoscute în ţară şi străinătate. „De menţionat ar fi depozitul de bronzuri de la Aiud, «piesa de rezistenţă», să-i  zicem. Colecţiile sunt şi din domenii ce ţin de istorie şi, bineînţeles, din alte perioade. Aş aminti aici colecţia „Fenichel Samuel“ ce conţine piese trimise din Papua Noua Guinee, la sfârşitul secolului XIX“, a declarat Paul Scrobotă.

Turnurile Cojocarilor şi Tăbăcarilor, restaurate în 2013

În procesul de reabilitare au intrat şi două dintre turnurile de apărare ale Cetăţii, al Cojocarilor şi Tăbăcarilor. Şi aici vorbim de intervenţii de urgenţă. La exterior va fi curăţată, în special, tencuiala de ciment. Tot de aici se va înlătura şi stratul de vegetaţie care a acoperit în timp turnurile.  În total, fortificaţia a avut nouă turnuri, atribuite diversor bresle meşteşugăreşti din oraş, care le întreţineau şi al căror nume îl purtau. În timp, turnul porţii a fost înglobat în structura Palatului Bethlen. În incinta fortificaţiei se află şi două monumente ecleziastice Biserica Evanghelică Lutherană, mărturie a vieţii saşilor la Aiud şi Biserica Reformată Calvină, ce aparţine comunităţii maghiare din oraş. De asemenea, casele parohiale aparţinătoare celor două culte. Demararea procesului de reabilitare a Cetăţii este sinonimă, în viziunea autorităţilor locale, cu creşterea numărului de turişti în oraş şi atragerea investitorilor. 

„Reabilitarea acestui obiectiv unic de patrimoniu şi reintroducerea sa într-un circuit turistic integrat, reprezintă aşadar o prioritate absolută pentru administraţia publică locală aiudeană. Asta, cu atât mai mult cu cât, promovarea turistică a Aiudului se leagă, în mod inevitabil de artă, tradiţii şi îndeletniciri specifice zonei. Valoarea Cetăţii în sine, este aşadar completată de viticultura, vinificaţia şi floricultura aiudeană, care se impun a fi exploatate din punct de vedere turistic în cel mai atractiv mod cu putinţă“, a completat primarul Aiudului. Pentru schimbarea la faţă a Cetăţii ar fi nevoie de aproape 24 de milioane de lei. Până acum, Ministerul Culturii a alocat doar 1 milion de lei, din care 400.000 de lei s-au cheltuit anul trecut, iar restul sumei ar urma să acopere lucrările din 2013. 

Punct de reper pe harta culturală a Europei 

În perioada sa de glorie, Aiudul era considerată o cetate a ştiinţei. Fortificaţia a fost un punct de reper pe harta culturală  a Europei. Aici, principele calvin Gabriel Bethlen a înfiinţat în 1662, Colegiul Academic, una dintre primele universităţi protestante din Europa. Tot Bethlen a creat prima şcoală cu predare în limba română, cu speranţa că îi va atrage pe românii ardeleni de partea Reformei religioase. În urmă cu două secole, aiudenii bogaţi organizau expediţii precum cele din romanele lui Jules Verne. Din cotloane îndepărtate ale pământului au adus obiece dintre cele mai bizare, cum ar fi arcurile prelungi ale vânătorilor de capete umane,  ce pot fi văzute în vitrinele Muzeului. Merită amintit şi faptul că Aiudul a fost şi capitala comitatului Alba de Jos. 

Cetatea Aiudului,  construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de până la 2 metri, întărită cu turnuri, se întinde pe o suprafaţă de circa 3.500 metri pătraţi. Este unul dintre puţinele ansambluri medievale păstrate aproape intacte. Comparativ, poate rivaliza, prin dimensiuni şi grad de conservare, cu cetăţile de la Câlnic şi Gârbova. Fortificaţia de la Aiud suprapune o mai veche aşezare fortificată cu un val de pământ, datată în secolele II-III d. Chr.

Prima poezie în limba română din Transilvania

Între zidurile Cetăţii medievale din Aiud s-a înregistrat o premieră în plan literar în secolul al XVII-lea. Un fost student al Colegiului Academic, nobilul Mihail Halici(1643-1712) din Cransebeş,  ar fi scris aici prima poezie în limba româna din Transilvania folosindu-se de grafia latină. (Text scris de NICU NEAG)

→

Imaginea 1/5: aiud cetate