Agenţia de rating Moody’s va stabili ce  „sănătate financiară“ are Alba Iulia

Alba Iulia, vazută de la înălţime

Analiza agenţiei de rating va oferi informaţii privind subvenţiile acordate de la bugetul local companiilor locale în ultimii 5 ani, garanţiile acordate de Consiliul Local către persoane juridice, politica privind cumpărarea de acţiuni şi/sau investiţii în companii de interes local, contractele de leasing, dar şi gradul de stabilitate politică.

Administraţia din Alba Iulia a trimis oferte de preţuri în urmă cu două luni către  Moody’s, Fitch Rating şi Standard & Poor’s, agenţiile de rating care de fapt a mai mare greutate în momentul de faţă în lume, când vine vorba de credibilitate. Reprezentanţii Primăriei spun că cel mai avantajos răspuns  din punct de vedere economic, a venit din partea Agenţiei Moody’s, de 14 900 euro

Analiza Moody’s, de la buget la stabilitatea politică locală

„ Aderarea României la Uniunea Europeană, precum şi dezvoltarea economică din ultimii ani, măreşte complexitatea actului administrativ. Identificarea unor noi tipuri de resurse, planificarea utilizării eficiente a acestora, comunicarea permanentă cu cetăţenii, societatea civila si mediul de afaceri în activitatea de elaborare a strategiilor de dezvoltare şi de implementare a acestora, este necesar a se desfăşura cu instrumente moderne şi cu consultanţă de specialitate. Rating-ul este util şi în  situaţia în care, municipiul Alba Iulia va lua decizii in sensul demarării unor proceduri pentru atragerea de investitori străini în scopul creării unor parteneriate de tip public-privat pentru o mai eficientă furnizare a serviciilor publice“, motivează reprezentanţii Primăriei.  

Experţii vor analiza „sănătatea financiară“ a municipiului pe mai multe capitole, de la buget, la elemente care ţin de stabilitatea politică locală:

Buget: structura veniturilor, calculul unor indicatori care să reflecte, nivelul de flexibilitate a administraţiei publice locale de a stabili şi încasa venituri la bugetul local, gradul de colectare a veniturilor bugetului local, evidenţierea clară a veniturilor operaţionale versus venituri din capital, structura cheltuielilor, calculul unor indicatori care să reflecte nivelul de rigiditate al cheltuielilor, măsura în care autorităţile administraţiei publice locale pot decide în legătură cu modul de cheltuire a fondurilor disponibile,evidenţierea clară a cheltuielilor operaţionale versus cheltuielile de capital, determinarea unor indicatori privind nivelul subvenţiilor şi transferurilor în totalul cheltuielilor bugetului operaţional, a cheltuielilor cu salariile în totalul bugetului operaţional, a cheltuielilor cu serviciul datoriei publice în totalul bugetului operaţional, prezentarea programelor de investiţii multianuale şi a strategiilor sectoriale şi generale de dezvoltare economico-socială;prezentarea situaţiei arieratelor la nivel local cu determinarea unor indicatori conform legii finanţelor publice locale – capitolul privind criza financiară şi insolvenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Datoria publică locală: analiză privind datoria publica locală contractată şi nerambursată, cu evidenţierea principalilor termeni şi condiţii de contactare (maturităţi, costuri, schema de amortizare);calculul serviciului datoriei publice locale (pe o perioadă anterioară de 5 ani si prognoze pentru următorii 3 ani); situaţia plăţilor reeşalonate sau a rambursărilor/răscumpărărilor în avans (dacă există);nevoi de refinanţare pentru anul curent şi pentru anul imediat următor;indicatori privind datoria publică locală de tipul: cheltuielile cu plăţile de dobânzi şi comisioane în total buget operaţional, cheltuieli cu rambursările în total buget de capital şi alţi indicatori care reflectă calitatea managementului financiar (ex: cheltuieli cu serviciul datoriei publice ca procent din total excendent al bugetului operaţional, excedent operaţional ca procent din total buget operaţional, etc.);elemente cuprinse în cadrul legal care vizează gradul de îndatorare şi alte prevederi legislative privind plafonarea datoriei publice locale.

Lichidităţi Pe baza datelor furnizate de autoritatea publică locală, analiza se va concentra pe aprecierea calităţii management-ului disponibilităţilor:management şi planificarea utilizării lichidităţilor; situaţia lunară a disponibilităţilor de casă (trezorerie) într-o perioadă de 5 ani; soldurile lunare ale contului curent, incluzând detalii privind portofoliul financiar;nivelul depozitelor bancare (dacă există); necesarul de datorie publică locală pe termen scurt, în decursul ultimilor 5 ani; nivelul mediu al rezervelor, linii de credit deschise la trezorerie pentru acoperirea deficitelor temporare de cas[ (trageri în ultimii 5 ani şi nivelul planificat pentru următorii 3 ani).

Elemente extra-bilanţiere şi alte angajamente (obligaţii financiare) : transferuri de la bugetul local pentru companie în ultimii 5 ani; informaţii privind subvenţiile acordate de bugetul local companiilor municipale în perioada ultimilor 5 ani; informaţii privind obligaţiile asumate prin buget privind alocarea de resurse pentru compania de interes local (ex: prin subvenţii, garanţii); garanţii acordate de consiliul local unor terţi (persoane juridice) – în decursul ultimilor 5 ani; politica de investiţii; politica privind cumpărarea de acţiuni şi/sau investiţii în companii de interes local; proiecte de tip PPP (planuri privind viitoarele investiţii, detalii privind modul în care consiliul local este implicat în aceste PPP-uri); angajamente în cadrul contractelor de leasing – valoarea acestor contracte, angajamante privind plăţile anuale până la terminarea acestor contracte.

Politica: grad de stabilitate politică (distribuţia portofoliilor în cadrul consiliului local şi lista persoanelor care conduc primăria); data următoarelor alegeri; priorităţi ale management-ului actual – impactul schimbării guvernului asupra obiectivelor şi strategiilor financiare şi de dezvoltare; relaţii interguvernamentale - cu guvernul central şi alte oraşe/judeţe/regiuni şi companii de interes local.

Ce este rating-ul

Rating-ul,  sau pe înţelesul tuturor calificativul, indică „sănătatea financiară“ a unei ţări, oraş, bănci.. Sunt notate în general cu combinaţii de litere, cele mai bune fiind A, cele mai slabe C sau D. Specialiştii spun că cu cat rating-ul este mai bun cu atât şansa de faliment este mai mică. Altfel spus, un emitent cu un rating AAA (maxim) are o şansă extrem de mică să ajungă în  faliment,  iar un emitent cu calificativul C este aproape ca si falimentar..

Agenţiile de rating au apărut în secolul XIX, odată cu extinderea masivă a liniilor de cale ferată în SUA. În goana de a construi linii, poduri şi gări, investitorii aveau mare nevoie de informaţii care să-i ajute să obţină profituri şi să nu investească prost.(Articol scris de NICU NEAG)