Fabrica de făcut copii din România: tamponul cu nămol, printre tratamentele de fertilitate căutate de româncele care se scaldă în lacul Ursu de la Sovata VIDEO

Fabrica de făcut copii din România: tamponul cu nămol, printre tratamentele de fertilitate căutate de româncele care se scaldă în lacul Ursu de la Sovata VIDEO

Româncele cu vârsta între 35 şi 45 de ani vin să se trateze la Sovata, în speranţa că vor reuşi să facă un copil. FOTO sovata-alunis.ro

Plină de legende, dar şi de beneficii pentru sănătate, Sovata, staţiunea cu cel mai mare lac helioterm din lume, este considerată o adevărată fabrică de produs copii datorită numărului din ce în ce mai mare de femei care vin aici ca să-şi rezolve problemele de fertilitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc şi eu pe tata!”, „Sovata, unde face Nicu armata” sau „Sovata, unde-i fericită fata”, sunt doar câteva vorbe din popor cu subînţeles care fac referire la specificul uneia dintre cele mai cunoscute staţiuni balneoclimaterice din România. Sovata este considerată atât în ţară, cât şi în străinătate, un fel de "paradis" al femeilor care visează să aibă copii, dar nu pot din diverse motive medicale. Recunoscută pentru peisajele superbe, pentru lacul Ursu şi bazinele cu apă termală, zeci de mii de turişti vin an de an în zonă. 

Localnicii povestesc că glumele din popor apărute despre Sovata sunt legate de existenţa unei cazarme din zonă. Flăcăii care îşi exercitau aici serviciul militar reprezentau una dintre atracţiile principale ale turistelor singure care ajungeau în staţiune. Poveştile de amor născute aici erau adesea urmate şi de apariţia „fructelor” pasiunii, din moment ce femeile aflate în trecere se bucurau de beneficiile apei sărate şi nămolului de aici, care fac minuni pentru fertilitate şi cresc şansele de a rămâne însărcinată.

Lacul Ursu este cea mai valoroasă resursă naturală a staţiunii Sovata. Acesta se întinde pe o fundaţie de sare – pe fundul lacului concentraţia sării atinge 300g/l, valoare comparativă cu cea a Mării Moarte. Apa sărată este acoperită de un strat de 10-15 cm de apă dulce, provenită din precipitaţii. Acest strat acţionează ca o barieră termică, concentrând razele solare asemenea unei lentile până la o adâncime de doi metri.  Fenomenul se numeşte heliotermie.

Legenda lacului Ursu

Potrivit unei legende, Lacul Ursu din Sovata s-a format în urma dragostei ce şi-au purtat-o o fată şi un flăcău, copiii unor păstori, blestemaţi de o zână. Se spune că sus, în munţii îndepărtaţi acoperiţi de codri, locuia o zână, care ar fi zărit pe o păşune un mândru flăcău de păstor păzind o turmă. S-a îndrăgostit imediat de el şi a început să-l pândească. La un moment dat, a observat că tânărul păstor nu era singur, ci împreună cu o fată, pe care o săruta cu foc. Înnebunită de gelozie, zâna i-a blestemat pe cei doi îndrăgostiţi, care s-au transformat, cu tot cu turmele de oi pe care le păzeau, în stane de piatră.

Zâna a cutreierat apoi în lung şi-n lat munţii şi codrii. Nu a mâncat, nu a băut apă. Umblând astfel cu mintea rătăcită, crengile şi aşchiile copacilor i-au rupt frumoasa îmbrăcăminte, i-au smuls vălul, în locurile unde au căzut bucăţi din acest văl, s-au format flori de sare, iar dedesubtul acestora, munţi de sare. După o vreme, a ajuns acasă. S-a oprit în faţa casei goale, unde înăuntru jăraticul se încingea încă în vatră. S-a uitat cu o privire ştearsă la casă, iar apoi a blestemat-o. În acel moment, locuinţa s-a scufundat, auzindu-se o mare bubuitură. În locul acesteia s-a format Lacul Ursu, a cărui apă ar fi încălzită şi astăzi de vatra casei în care a locuit zâna. În realitate, locul unde a apărut Lacul Ursu a fost cunoscut cândva ca şi Groapa lui Pálné. Procesul formării lacului a fost declanşat de o rupere de nori, combinată cu surparea terenului sub care se afla o exploatare de sare. Procesul a început în 1860, însă Lacul Ursu şi-a căpătat forma asemănătoare celei de astăzi într-o perioadă de numai şase ani, adică între 1875 şi 1881.

„După ce a urmat tratamentele noastre, a rămas însărcinată chiar aici”

Infertilitatea a devenit o problemă reală şi în România. Conform statisticilor medicale, după 35 de ani, fertilitatea scade în mod natural. Apar dezechili­bre hormonale, iar capacitatea de nidaţie (prinderea embrionilor la nivelul uterului) este mai scăzută după această vârstă. Un alt factor este prelungirea timpului până când un cuplu doreşte să facă un copil. Dacă înainte de 1970, media de vârstă pentru procreare era între 22 şi 23 de ani, iar în 1989 - între 25 şi 27 de ani, astăzi ea se ridică undeva între 33 şi 38 de ani. Acum, fiecare cuplu are la dispoziţie metode pentru a face o planificare familială corectă, legată de nivelul de trai.

„Atrag atenţia că depăşirea acestui prag biologic feminin are consecinţe negative, respectiv dificultăţi în obţinerea unei sarcini. Noi ne adresăm în special fe­meilor cu vârsta între 35 şi 45 de ani. Avem foarte puţine paciente sub 35 de ani, care de obicei vin la Sovata doar preventiv.

Multe cupluri au procreat aici, chiar în timpul tratamentului. Recomand cu căldură ca pa­cientele să vină cu partenerii, pentru că şederea la So­vata este şi o terapie psihologică de cuplu. Avem o climă uşor sedativă, condiţiile de cazare sunt excelen­te, se pot face multe proceduri spa-well­ness, astfel încât stresul poate fi complet eli­minat. Infertilitatea este o problemă de cuplu şi chiar dacă fe­mei­le sunt cele care nu pot avea copii, iar băr­baţii tre­buie să fie alături de partenerele lor”, ne-a declarat Pretorian Suzana (foto dreapta), medic fiziokinetoterapie şi balneologie în cadrul Danubius Resort Sovata.

Aceasta a amintit şi de povestea unei tinere care, deşi avea probleme de infertilitate, a plecat însărcinată de la Sovata. „După ce a urmat tratamentele noastre, a rămas însărcinată chiar aici”, a spus medicul, adăugând că la reuşită a contribuit, bineânţeles, şi soţul. Deşi nu există tratamentele şi pentru bărbaţi, relaxarea de care se bucură aceştia contribuie la îmbunătăţirea vieţii sexuale.

Tamponul cu nămol, eficient în tratamentul infertilităţii feminine şi altor afecţiuni ginecologice

Efectele antiinflamatorii şi hormonale ale nămolului şi apei sărate extrase din Lacul Ursu au început a fi studiate sub supraveghere medicală încă din anii 1930. Începând din anii 1945, s-au izolat substanţe cu efect hormonal din apa sărată, cu repetarea periodică a dozărilor hormonale în anii următori. Ultima determinare hormonală, efectuată în anul 2011, la Budapesta, a relevat valori înalte de estrogen şi progesteron human-like (adică asemănător ca structură cu hormonii umani feminini - n.r.) atât în apa sărată, cât şi în nămolul extrase din Lacul Ursu. În prezent se ştie că aceşti produşi hormonali provin din crustaceul de apă sărată Artemia salina, cât şi din microflora lacului.

Apa sărată hiperconcentrată şi nămolul sapropelic peloidogen extrase din Lacul Ursu au un efect pluristructural, sincron şi de fineţe asupra aparatului genital feminin: efect antiinflamator, de stimulare hormonală şi de relaxare a sistemului nervos, ultimul efect devenind tot mai important cu trecerea anilor (ca urmare a creşterii gradului de stres în rândul populaţiei, creşte şi procentul cazurilor de sterilitate psihogenă, indusă de stres).

Tratamentele ginecologice se desfăşoară pe durata a două săptămâni şi constau din irigaţii vaginale cu apă sărată, tampoane vaginale cu nămol, împachetări externe cu nămol, băi sărate, electroterapie cu efect antinflamator etc. Tratamentul ginecologic include consultaţie ginecologică, respectiv consiliere de specialitate pentru infertilitate de cuplu.

Tampon vaginal cu nămol. Foto tratamentsovata.blogspot.ro

Substanţele-minune din nămolul sapropelic extras din lacul Ursu 

Nămolul sapropelic extras din Lacul Ursu conţine substanţe minerale (în special clorură de sodiu), respectiv organice (acizi humici, vitamine şi auxine: estrogen şi progesteron asemănător hormonilor umani feminini) în concentraţii înalte. Este utilizat în prevenirea şi tratarea afecţiunilor ginecologice, reumatice şi dermatologice, precum şi pentru efectul antistres.

Auxinele sunt cheia succesului în tratamentul infertilităţii feminine, post-tratament cu nămol obţinându-se o activare de durată ( aproximativ 6 luni) a funcţiei ovarelor. Principalele cauze de infertilitate feminină pentru care s-a dovedit eficient tratamentul cu nămol sunt îngustarea trompelor uterine, insuficienţa ovariană, sindromul de ovare polichistice, pierderile repetate de sarcină prin insuficienta dezvoltare a endometrului, la care se adaugă pregătirea uterului pentru fertilizare in vitro (creşte şansa implantării embrionului) şi amânarea instalării menopauzei. Alte afecţiuni ginecologice ameliorate de terapia cu nămol sunt boala inflamatorie cronică pelvină, sindromul premenstrual, dereglările de ciclu menstrual.

Afecţiunile aparatului locomotor care beneficiază de tratament cu nămol sapropelic din Lacul Ursu sunt artrozele cu diverse localizări, coloana vertebrală, hernii de disc, stările postoperatorii şi posttraumatice, tendinite, osteoporoză, fibromialgie, deformări ale coloanei vertebrale (scolioză, lordoze, cifoze). După tratament cu nămol, timp de 6 luni - un an se menţine mobilitatea articulară, capacitatea de efort crescută şi nu reapar durerile musculo-articulare anterioare (efect de durată), după cum afirmă specialiştii. Bolile dermatologice ce beneficiază de terapie cu nămol sunt dermatitele atopice, eczemele cronice şi psoriazisul cutanat. Nămolul are şi efect intens antiinflamator, analgezic, hidratant, scade edemele, regenerează ţesuturile din profunzime (efect biotrofic), creşte imunitatea locală şi generală şi reechilibrează sistemul neuro-endocrin (efect direct antistres, respectiv efect de stimulare a glandelor endocrine epuizate prin stres – tiroida, suprarenale, ovare).

Turismul balnear, potenţial insuficient exploatat

România deţine o treime din rezerva de minerale din Europa dar, din păcate, nu se face suficient pentru a atrage mai mulţi turişti care să se bucure de beneficiile tratamentelor, la adevăratul potenţial al zonelor pe care le avem. Turismul balnear sau curele balneomedicale sunt recomandate atât turiştilor care vor să prevină sau să rezolve o problemă de sănătate, cât şi celor care vor pur şi simplu să se relaxeze şi să se bucure de beneficiile naturii.

Ţara noastră este unul dintre statele care au cele mai bogate, dar şi cele mai variate posibilităţi pentru turiştii care fac parte din această nişă, iar zonele ce pot oferi cadrul special pentru turismul balnear au un potenţial ridicat pentru o dezvoltare economică semnificativă în acest sens. Nămolul sapropelic, apa sărată şi bioclimatul bogat în aerosoli fac din România, ţara care deţine o zonă balneară unică la nivel mondial. În zona Sovata s-au făcut investiţii în ultimii ani, au fost renovate hoteluri vechi din zonă, dar este necesară şi o promovare mai intensă pentru atragerea mai multor turişti, în special din străinătate, mai ales că vorbim despre cel mai mare lac helioterm din lume. 

În luna mai a acestui an, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat pentru turism în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri declara că turismul balnear a atrage tot mai multe investiţii atât din ţară, cât şi din străinătate. 

"În ultima perioadă, întâlnim investiţii de portofoliu, pe zona turismului balnear, vedem antreprenori români care şi-au marcat exit-ul prin afacerile iniţiale, care au lichidităţi şi preferă să investească aceste sume în turism. De asemenea, vedem cum investitori străini se uită cu atenţie mai mare la România, investitori francezi, investitori austrieci”, puncta acesta. 

FOTO În zona Sovata s-au făcut investiţii în ultimii ani, au fost renovate hoteluri vechi din zonă, dar este necesară şi o promovare mai intensă pentru atragerea mai multor turişti, în special din străinătate, mai ales că vorbim despre cel mai mare lac helioterm din lume. 

Turiştii care aleg să viziteze Sovata vin fie pentru a se bucura de beneficiile zonei, pentru tratamente sau pur şi simplu din curiozitate, după ce au primit recomandări din parte prietenilor. 

Cutreierăm toată ţara. E prima data când venim, nu mai fusesem pe aici. Am venit din curiozitate. Am auzit că este singurul lac heliotermal din ţară. Are nenumărate beneficii pentru reumatism, alergii. Sunt probleme cu care mă confunt. Am mai fost anul trecut la Geoagiu Băi, dar am zis anul ăsta să mai schimbăm. Doar că aici preţurile sunt puţin cam exagerate. Dăm 150 de lei pe noapte, 25 de lei intrarea la lac, la fel şi la salina Praid, ne-au spus Cristina şi Dumitru Aldea din Bucureşti.

Tudor Gavrilă, de 49 de ani, din Sighişoara, vine de ani buni la Sovata, pentru relaxare, nu pentru probleme de sănătate, şi este surprins plăcut de faptul că vede îmbunătăţiri în zonă. „În fiecare an vin aici pentru a face tratament. Sunt cam 20 de ani de când am început să vin.  Apa este foarte bună şi acţionează la nivelul întregului organism”, ne-a spus şi Ţocoi Ioan, 70 de ani, din Târgu Mureş.

 

citeste totul despre: