6 obiceiuri care te pot ajuta nu doar să trăieşti mult, ci să te şi bucuri de viaţă

Are 103 ani şi este o fire încântătoare. Îşi ia cina în fiecare seară într-un restaurant la modă din Manhattan, New York, unde îşi comandă aproape de fiecare dată peşte, şi conversează vivace cu vecinii de masă. Harry Rosen este un exemplu de „super vârstnic“, o categorie de persoane care a ajuns obiect de studiu în cadrul unui proiect de cercetare botezat „Blue Zones“, în care sunt analizate unele dintre cele mai longevive comunităţi din lume.

„Ani mulţi, sănătoşi şi fericiţi“, probabil că aşa ar suna urarea care chiar ne-am dori să se împlinească. Aceasta este, în final, şi ideea de bază a studiului „Blue Zones“, la care lucrează de ani buni scriitorul, profesorul şi conferenţiarul Dan Buettner. Acesta a ajuns la concluzia că modul în care se menţine legătura dintre trup şi minte de-a lungul anilor, mai ales spre vârste înaintate, este esenţial pentru a ajunge să te bucuri de viaţă şi după ce te apropii sau depăşeşti 100 de ani. 

Buettner oferă un alt exemplu în persoana chirurgului Ellsworth Wareham, care locuieşte în California, SUA, şi are 98 de ani. A făcut operaţii pe cord deschis până la 95 de ani, cu mână sigură, minte ageră şi ochi de vultur, mai ceva decât un specialist în floarea vârstei şi a carierei, iar acum le dă sfaturi medicilor care se confruntă cu situaţii medicale dificile.

La rândul său, medicul David Katz, directorul Centrului de Cercetare şi Prevenţie din cadrul Universităţii Yale, autor al mai multor cărţi, este de părere că să te simţi bine înseamnă să poţi face în continuare, chiar dacă ai o vârstă respectabilă, lucrurile care îţi plac. „Să îmbătrâneşti frumos presupune să-ţi păstrezi capacitatea de a trăi bine până la sfârşit“, punctează acesta.

În primul rând trebuie să fim conştienţi da faptul că nu ţine totul de moştenirea genetică. Nu ar trebui să ne bucurăm sau să ne culcăm pe-o ureche numai pentru că părinţii noştri au ajuns la 95 sau 100 de ani. Avantajul genetic reprezintă numai o mică parte din ceea ce presupune să ajungi la centenar. Mai exact, moştenirea genetică contează numai în proporţie de 20%-30% când vine vorba despre persoane care au ajuns la 86 de ani sau au depăşit acest prag, conform unei cercetări realizate de Universitatea Boston. Restul depinde de stilul de viaţă.

Cele şase obiceiuri esenţiale de care trebuie să ţii cont pentru a trăi mult şi bine , în opinia cercetătorului David Katz, obişnuinţe care au reieşit în urma studiilor făcute în timp, se rezumă astfel: să ai o dietă echilibrată, să te menţii activ mintal şi fizic, să dormi suficient, să nu fumezi, să înveţi cum poţi învinge în lupta cu stresul şi să nu fi egoist. „Dacă reuşeşti să bifezi aceste şase condiţii, restul pălesc în importanţă“, spune Katz. 

În opinia lui Katz, nu greutatea pe care o ai este esenţială, cu toate că recomandă atenţie şi în acestă privinţă, dar el se referă la faptul că greutatea este un aspect controlabil prin activitate fizică şi o dietă potrivită pe termen lung. El mizează pe îndeplinirea a 4 factori care joacă un rol decisiv, conform unei alte cercetări de anvergură, care a arătat că 80% din femeile şi bărbaţii implicaţi în studiu, cu vârste între 35 şi 65 de ani, care au ţinut cont de ele, au fost mult mai puţin predispuşi la dezvoltarea de boli cronice pentru cel puţin o perioadă de opt ani, atât cât au fost ţinuţi sub supraveghere pe timpul cercetării. 

„Respectaţi primele trei reguli, iar greutatea optimă devine de la sine înţeleasă dacă aveţi o viaţă activă şi o dietă rezonabilă, aceasta fiind mai mult un efect de care ţine şi vitalitatea“, crede Katz. 

Cei 4 factori esenţiali: 

1. Să nu fumezi.

2. Un indice de masă corporală situat sub 30.

3. Activitate fizică de cel puţin 3 ore jumătate pe săptămână.

plus

4. O dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional, cu legume, fructe şi seminţe din belşug, dar cu cât mai puţină carne (mai ales roşie).

Un creier mereu tânăr

Incredibile sunt în această privinţă rezultatele unei cercetări desfăşurate la Universitatea Northwestern din SUA, care s-a concentrat pe persoane considerate reprezentative pentru aşa numiţii supervârstnici. Concluzia a fost că aproape toţi subiecţii, femei şi bărbaţi de 80 sau 90 de ani, aveau un creier mult mai alert şi mai orientat către asimilarea de noi informaţii decât multe persoane mai tinere sau decât oameni de vârste similare, dar cu un altfel de parcurs al vieţii. În esenţă, supervârstincii aveau nu numai creiere, ci şi trupuri mai tinere.

Modul în care se face şi se menţine legătura dintre psihic şi trup reprezintă, în mare parte, cheia către această performanţă. Pentru că, atenţionează Katz, nu putem să avem grijă cum trebuie de una dintre ele fără să avem grijă de ambele. Un stil de viaţă sănătos cultivă şi o minte sănătoasă şi implicată. Demenţa poate fi, în mare, prevenită la fel ca o boală de inimă“, mai explică doctorul Katz.

Frumuseţea elementelor care conturează un stil de viaţă sănătos este că acestea trebuie să coexiste şi să se completeze unele pe altele. De exemplu, dormi suficient şi odihneşte-te, astfel vei avea suficientă energie pentru a face exerciţii fizice. Apoi, fii activ fizic şi vei dormi mai bine. Continuă în acest fel şi aşa vei fi capabil să interacţionezi mai uşor în viaţa socială, să cultivi mai simplu acele legături sociale pe care le doreşti. Şi tot aşa, o spirală continuă, care ar trebui să te conducă spre cea mai bună viaţă posibilă de care poţi avea parte, conchide Katz.

Nu este niciodată prea târziu!

Nu te gândi că ai 40 sau 50 de ani şi degeaba te trezeşti acum să-ţi mai schimbi stilul de viaţă. Nu este prea târziu. Există nenumărate studii, bazate pe evidenţe, că adoptarea unor obiceiuri sănătoase în perioada vârstei de 50 sau 60 de ani contribuie considerabil la creşterea şanselor de a vă bucura de o viaţă mai lungă şi, cel mai important, mai sănătoasă. Ba chiar, conform lui Katz, efecte benefice se văd şi în cazul persoanelor care au început să-şi controleze stilul de viaţă şi la 90 de ani.

Fii generos

Ai nevoie de un motiv pentru a fi mai generos în viaţa de zi cu zi? Să renunţi la egoism? Uite unul destul de important, spune Katz.

Sănătatea nu este un deziderat pe care ar trebui să-l atingem numai pentru noi, ci şi pentru generaţiile care vin. Dacă eşti un bunic sănătos la 60 de ani, nepoţii tăi vor lua exemplu de la tine, tu vei putea să te bucuri de ei aşa cum sperăm cu toţii, iar ei ar putea avea o şansă la o viaţă mai lungă şi sănătoasă, aşa cum au văzut că se poate, subliniază acesta. 

Citeşte şi:

Femeia, fericirea neamului românesc

Ghid pentru începători: cum să fii fericit

Cea mai bătrână femeie din lume a dezvăluit secretul longevităţii