FOTO Spectacolul croitoriei de lux

Chanel, eleganţă şi strălucire la Săptămâna Modei de la Paris FOTO Gulliver Getty Images, Reuters, AFP, Hepta, Photoland Corbis

Colecţiile prezentate recent la Săptămâna Modei Haute Couture de la Paris au fixat reperele în tendinţele pentru sezonul toamnă-iarnă, oferind o lecţie de  eleganţă simplă şi, mai ales, purtabilă, dominată de scoaterea în evidenţă a migăloasei munci manuale care defineşte croitoria de cea mai înaltă clasă.

Cinci zile de măiestrie vestimentară au readus Parisul, între 6 şi 10 iulie, în poziţia privilegiată de a fi singura capitală internaţională a modei unde se desfăşoară actul artistic numit haute couture, denumire ce defineşte numai acele produse unicat, executate manual în ateliere cu cel puţin 20 de angajaţi şi croite pe măsura clientului. 

Prezentarea colecţiilor unor branduri recunoscute în zona croitoriei de lux, precum Chanel, Dior, Gaultier, Giorgio Armani Prive, Atelier Versace, Maison Martin Margiela, Valentino sau Elie Saab, a fost precedată de munca concentrată a specialiştilor în broderii şi a croitorilor ridicaţi la rang de maeştri, în ateliere unde meseria se confundă cu dragostea pentru arta vestimentară.

Rochie Valentino

Colecţie Chanel

Atelierul Cecile Henri din arondismentul 11 al capitalei franceze este deja o legendă a croitoriei de lux, fiind preferat de marile case de modă, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta cu Chanel şi Dior. Karl Lagerfeld şi-a trimis nu mai puţin de 12 modele din colecţia toamnă-iarnă 2015 pentru a fi brodate de iscusiţii angajaţi de la Cecile. Trena bogat ornamentată a rochiei de mireasă care a încheiat prezentarea Chanel, desfăşurată la Grand Palais, stă mărturie că originalitatea şi creativitatea designerilor este cu adevărat pusă în valoare de mâinile dibace ale celor care îşi fac meseria cu pasiune, meşteşug tradus în zeci, chiar sute de ore de muncă destinate unei singure creaţii vestimentare. În atelierul parizian au fost desăvârşite şi trei modele ale prezentării Dior, semnată Raf Simons, care a inclus broderii florale complexe, definitorii pentru colecţia inspirată de secolul al XVIII-lea, în care s-au regăsit şi rochii amintind de ţinutele strălucitoare de cocktail din anii ‘20. 

Elie Saab

Chanel, „maşina de război“ a modei de lux  

„Moda couture trebuie să fie fără cusur şi cele mai multe case de modă nu au croitorii pe care îi avem noi. Pentru a fi mereu cu un pas înainte, trebuie să ai tehnică. Iar în haute couture, Chanel este la fel ca o maşină de război“, a subliniat Lagerfeld supremaţia greu de contestat a casei de modă franceze pe tărâmul creaţiilor de lux, care ajung să coste zeci de mii şi chiar peste 100.000 de euro. Bineînţeles, Lagerfeld s-a referit la atelierele de broderie Lesage şi Montex, deţinute de Chanel, unde a fost finisat şi restul colecţiei din acest an.  

Creatorii de modă francezi şi italieni, care îşi dispută zona de vârf a creaţiei vestimentare, au încercat anul acesta să păstreze spiritul aproape teatral al colecţiilor haute couture, dar reuşind să le ofere atributul purtabilităţii. Analizând spectacolul grandorii, editorul internaţional al revistei Vogue, Suzy Menkes, s-a întrebat dacă nu cumva designerii italieni au reuşit anul acesta performanţa de a câştiga o luptă importantă în războiul cu cei francezi, prin aerul modern, chiar futurist, al creaţiilor etalate. „Casele de modă franceze au căzut una după cealaltă, doar cu Chanel şi Dior rămase ca vârf de lance în moda haute couture.  Şi chiar la Givenchy, unde am fost fascinată de munca manuală desăvârşită a creaţiilor lui Riccardo Tisci, comercialul a luat faţa modei couture“, scrie Menkes.

Colecţia Dior

Munca arhitectului francez de geniu Le Corbusier şi perioada barocă au fost referinţele lui Lagerfeld pentru o colecţie impecabilă, cu rochii structurate, caracterizate de o geometrie care a dat impresia că ţinutele plutesc pe lângă corp.  Culorile deschise au fost predominante, creaţiile fiind subliniate de broderii preţioase, cu rol de bijuterii supradimensionate. Colecţia Chanel a părut un manifest pentru libertatea de mişcare, ţinutele fiind accesorizate cu genţi petrecute, tip poştaş, care amintesc oarecum de comoditatea specifică modei străzii, idee continuată şi de sandalele fără toc legate în jurul gleznei. Pantalonii scurţi purtaţi pe sub rochii a reprezentat încă un detaliu-vedetă care a captat atenţia. 

Colecţia Valentino

De cealaltă parte, casa Dior i-a adus un omagiu ultimei regine a Franţei, Maria Antoaneta, prin rochiile voluminoase cu buzunare laterale, nuanţele pastel şi broderiile florale. Hainele lungi de blană, paltoanele minimaliste aruncate nonşalant peste pulovere simple asortate la pantaloni drepţi, salopetele cu aer futurist şi pantofii în culori tari, roşu aprins, galben şi albastru electric, au conturat o defilare în care Raf Simons şi-a pus puternic amprenta personală. 

Decriptarea codurilor Gaultier

Notă discordantă a făcut, ca de obicei, colecţia imaginată de celebrul designer francez Jean Paul Gaultier, care a pus în scenă un spectacol cu personaje fantastice, vampireşti, inspirate de cele mai recente producţii de la Hollywood, cum este „Maleficent“, în interpretarea actriţei Angelina Jolie. Ca de obicei, excentricul Gaultier a obligat publicul avizat de modă să ghicească trendul vestimentar dincolo de masca pe care o impune. „Clientul nu trebuie decât să îndepărteze stratul de sânge ca să descopere codurile vestimentare ale designerului“, după cum a punctat Suzy Menkes pentru revista Vogue. Bineînţeles, Gaultier s-a jucat şi de această dată cu identitatea sexuală. Drept dovadă, mireasa cu alură de văduvă a colecţiei sale a fost Conchita Wurst, travestitul care a câştigat anul acesta concursul Eurovision.

Conchita Wurst, mireasa colecţiei Gaultier 

În aceeaşi idee fantastică, designerul libanez Elie Saab a părut că şi-a găsit drept muză desenul de animaţie „Frozen“,  rochiile fluide, cu alură regală, realizate din materiale preţioase, cu sclipiri îngheţate de albastru, argintiu şi verde amintind de prinţesa Elsa.  

Apreciate în mod deosebit de criticii de modă au fost creaţiile Donatelei Versace. Dominate de o cromatică în negru, violet şi bluemarin, rochiile au fost punctate de elemente metalice şi curele din piele, menite să sublinieze puterea sexualităţii feminine, alături de tăieturi îndrăzneţe care dezvelesc picioarele şi corsete care flatează silueta. Printre piesele de referinţă ale colecţiei Atelier Versace s-au numărat câteva ţinute hibrid, definite de rochii lungi cu pantaloni doar pe un singur picior. Chiar şi tricoul a fost reinterpretat, în mod suprinzător, pentru a fi asimilat unei colecţii de lux.  

Armani a acaparat din nou podiumul de prezentare cu ţinute perfecte pentru apariţiile de covor roşu, preferate de vedetele care apelează de multe ori la creaţii Armani Prive pentru a face impresie la ocaziile speciale. Deşi nu a surprins prin inovaţie, Giorgio Armani, care a împlinit vineri, 11 iulie, 80 de ani, a păstrat linia de o eleganţă perfectă care seduce de fiecare dată clientela pretenţioasă din lumea celor celebri.  

Vestalele lui Valentino 

Maison Martin Margiela a readus în atenţie, ca de fiecare dată, piese vintage pe care le recuperează şi le oferă o nouă viaţă, colecţia de anul acesta fiind descrisă de deignerul Matthieu Blazy drept o „memorie colectivă a modei haute couture“. Dintre „relicvele„ vestimentare ale prezentării Margiela s-a remarcat jacheta „bomber“ aviator, tipică perioadei 1949, revenită în tendinţele acestui an. Margiela îşi continuă astfel obiectivul declarat, de a refolosi într-o manieră actuală şi surpinzătoare materiale reciclate. Nu au lipsit măştile făcute din materiale preţioase, amintind de spectaculoasele ouă Faberge, care au acoperit feţele manechinelor, o altă “semnătură” a casei Margiela. 

Nu în ultimul rând, designerii casei Valentino, Maria Grazia Chiuri şi Pier Paolo Piccioli, au mizat pe eleganţa simplă şi senzuală definitorie pentru brandul italian, inspiraţi de arta prerafelită, mişcare estetică a secolului al XIX-lea, dar şi de trimiteri la vestalele romane, mai ales prin ideea de togă şi de sandalele „gladiator“ cu talpa joasă.  Cromatica a cuprins negru, auriu, alb, albastru deschis şi nude, iar materialele transparente, decupajele discrete, broderiile şi aplicaţiile din piele regăsite inclusiv pe hainele de blană, au conturat o colecţie în care moda de lux s-a remarcat prin lejeritate.