FOTO Second Hand vs Vintage: răsăritul unei mode apuse
0
Construirea unui stil unic şi reîmprospătarea garderobei cu sume modeste de bani sunt două dintre elementele care au contribuit semnificativ la popularitatea magazinelor second hand şi în rândul pasionaţilor de modă din România, care au prins gustul pieselor vintage.
În ultimii ani, magazinele de tip second hand (n.r. la mâna a doua) au trecut printr-o transformare evidentă pe scena stilistică din România, acestea depăşind statutul de „magazine pentru săraci“ pentru a deveni adevărate „cufere“ doldora de comori vestimentare pentru oameni de toate vârstele şi din toate categoriile sociale. Fie că vorbim despre haine compatibile cu tendinţele actuale, fie că vorbim despre „resuscitarea“ stilurilor apuse, magazinele second hand pun la dispoziţia celor interesaţi o paletă largă de opţiuni, de rochii şi taioare asemănătoare cu cele din dulapul bunicii, la piese vestimentare existente în magazine precum H&M cu câţiva ani în urmă sau, în cazul norocoşilor, haine din colecţiile trecute ale unor designeri consacraţi.
Hipsterii, un produs subcultural devenit proeminent în 2010, au devenit şi în România mari amatori ai magazinelor de acest tip, pentru care criza economică din 2009-2010 a fost un catalizator puternic, potrivit Gabrielei Atanasov, designer „Sweet Paprika“ şi blogger de modă.
„Criza din 2009-2010 a contribuit la creşterea natalităţii magazinelor second hand din ţara noastră. În plus, a apărut şi curentul hipsterilor, tinerii născuţi în anii ’90 dezvoltând o pasiune pentru o modă pe care nu au trăit-o“, este de părere Gabriela.
Rochie second hand din colecţia Gabrielei Atanasov
Astfel, magazinele second hand, în care se pot găsi produse unice, ieşite de pe piaţă, le-au făcut cu ochiul tinerilor nonconformişti. Pe lângă motivele financiare şi debranşarea de la stilul uniformizat, promovat de producţia de masă, un alt motiv al popularizării hainelor la mâna a doua ar putea fi interesul pentru latura ecologică a alegerilor vestimentare, susţine Raluca Dobrovolschi, consultant de imagine.
„Pentru producerea hainelor noi se consumă o cantitate importantă de resurse, în timp ce cele vechi, în special cele produse din fibre sintetice, devin o sursă de poluare. Prin oferirea unei «noi vieţi» unui articol vestimentar, contribuim la reducerea acestor efecte nocive“, precizează Raluca.
Diferenţele dintre second hand şi vintage
Din ce în ce mai multe persoane folosesc termenul „vintage” în denumirea obiectelor la mâna a doua şi tot mai multe magazine second hand şi-au atribuit această calitate. De fapt, între magazinele care comercializează haine la mâna a doua şi magazinele vintage, în adevărata accepţiune a termenului, există diferenţe majore.
Dacă termenul „second hand” defineşte o categorie de haine ale căror principale caracteristici sunt uzul anterior, nivelul calitativ modest şi o vechime mai mică de zece ani, produsele vintage sunt valoroase, calitative şi au o vechime cuprinsă între 20 şi 100 de ani. De asemenea, acestea sunt reprezentative pentru perioada din care provin.
Gabriela Atanasov poartă o rochie second hand cu flori
„Croielile bié (tip de croială pentru model de fustă cloş) sau talia căzută sunt specifice anilor ’20, fustele ample, rochiile empire (care pornesc într-o croială amplă de sub sâni) sau balerinii sunt definitorii pentru anii ’50, croielile trapez pentru anii ’60, culorile neon sau curentul grunge (stil rebel, care presupune haine cu aspect dezordonat) pentru anii ’90 şi aşa mai departe. Caracterul practic al acestor obiecte de îmbrăcăminte este, de cele mai multe ori, invers proporţional cu vârsta, în timp ce calitatea materialelor, atenţia la detalii sau precizia croielilor se află în relaţie directă cu epoca în care au fost realizate“, a declarat Raluca Dobrovolschi, adăugând că prima confuzie a termenului „vintage“ apare în raport cu termenul „retro“, acesta referindu-se la articole vestimentare care imită stilurile epocilor anterioare într-o manieră adaptată la percepţia curentă despre estetică. „De exemplu, în ultimele două sezoane, marile case de modă s-au inspirat din anii ’60 pentru a aduce în prim plan croielile specifice perioadei, dar au folosit o cromatică diferită, accesorii actuale“, mai spune cosultantul de imagine.
Mare parte din piesele vintage au fost, asemeni pieselor second hand, purtate de cineva înainte, dar există şi articole care nu au fost purtate niciodată, de obicei mult mai valoroase, mai ales atunci când pe etichete „tronează“ branduri celebre.
Vintage, „ruda“ arogantă a second hand-ului
Amatorii pot fi însă induşi în eroare de anumite magazine care au mizat pe această confuzie între termeni. „Cred că este şi o chestiune care ţine de marketing şi comunicare. Cuvântul «vintage» vinde foarte bine, iar de ceva timp şi-a câştigat o poziţie foarte bună pe piaţă. Cei care cumpară constant nu fac însă această confuzie şi pot vedea diferenţa dintre o piesă vestimentară la mâna a doua şi o piesă vintage autentică“, susţine designerul Gabriela Atanasov.
Gabriela Atanasov, ţinută cu blugi şi bluză brodată second hand
Popularitatea trendului vintage, „ruda“ arogantă şi de calitate superioară a second hand-ului, a inspirat şi marii retaileri actuali, precum H&M, Zara, Topshop sau River Island, care au început să producă pe bandă rulantă piese inspirate din anii ’90: croptops (n.r. topuri scurte), pantalonii scurţi sau blugii cu talie înaltă.
De asemenea, filmele apărute în ultimii ani, printre care şi reecranizarea filmului „The Great Gatsby“ (n.r. Marele Gatsby), în care evenimentele promovează atmosfera anilor ’20, au adus sub lumina reflectoarelor moda acelei perioade, precizează Raluca Dobrovolschi. Potrivit consultantului de imagine, şi anii ’50, când Christian Dior ridica în slăvi feminitatea prin citatul: «Am creat femeia floare, cu umeri rotunzi şi sâni bine conturaţi, talie mlădioasă ca o tulpină şi fuste care îmbrăţişează şoldurile întocmai unor petale», sunt o inspiraţie pentru cei care îşi doresc articole vestimentare de colecţie.
Stil anii '20, „Marele Gatsby”
Cum asortăm o piesă cu „patină“
Asortarea articolelor vestimentare specifice epocilor trecute cu piese vestimentare actuale poate fi destul de dificilă, întrucât în cazul anumitor produse vintage croielile pot fi destul de pretenţioase. „Cu cât un articol este mai vechi, cu atât poate fi mai puţin practic, de aceea, pentru a-l putea integra într-o ţinută care să rememoreze o perioadă trecută fără a avea un aer depăşit, îl putem adapta prin retuşuri de lungime, volum sau accesorii. Sacourilor cu umeri structuraţi ale anilor ’80 le pot fi rulate mânecile, schimbaţi nasturii şi purtaţi cu pantaloni cigarette pentru un aspect androgin, fustele creion specifice anilor ’60 vor arăta ingenios alături de pulovere supra-dimensionate şi botine cu toc înalt, iar tricotajele pot fi readuse la viaţă cu coliere masive“, recomandă Raluca Dobrovolschi.
Adele, într-o rochie de inspiraţie vintage, la Premiile Grammy, în 2013
Vintage este un termen de inspiraţie franceză, dar curentul a căpătat amploare în Statele Unite, unde lanţurile de magazine care vând articole vintage, dar şi contemporane, de tip second hand, sunt la modă de ani de zile. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, febra achiziţionării produselor vintage a „cucerit“ şi internetul, unde, pe site-uri precum eBay sau Etsy se pot găsi piese unicat. Inclusiv în România există numeroase magazine online care comercializează piese vestimentare vintage sau retro, dar şi haine second hand. Chiar şi vedetele consacrate achiziţionează articole vestimentare vintage şi de inspiraţie vintage, pe care le folosesc în alcătuirea ţinutelor de zi cu zi sau cu care defilează pe covorul roşu. Este şi cazul cântăreţei Adele, care a îmbrăcat la decernarea premiilor Gammy, în 2013, o rochie brodată roşie, de inspiraţie vintage. Actriţa Drew Barrymore afişează, de asemenea, destul de des articole procurate de boutiqurile specifice. La premiera filmului „Grey Gardens“, din 2009, actriţa a purtat o superbă rochie bej, inspirată din moda anilor ’20.
Se încarcă comentariile...
