Ion+Maria = dragoste. De ce ne declarăm iubirea pe toate gardurile

Declaraţii de dragoste poţi vedea pe faţadele multor clădiri FOTO: Shotterstock

Mâzgăleli scrijelite pe faţadele clădirilor, mici „opere de artă“  săpate în scoarţa coapcilor, jurăminte vopsite pe garduri sau împodobind monumente turistice, mesaje lapidare de amor „crestate“, mai nou, sub formă virtuală. De unde această nevoie a oamenilor de a-şi etala fericirea în văzul lumii, chiar dacă dovezile de amor frizează, adesea, ridicolul?

„Te iubesc, sper că acum se vede“, cam aşa suna mesajul de amor vopsit de un îndrăgostit pe asfaltul  din faţa blocului Julietei sale, surprins într-o imagine care a rămas în memoria internetului (foto jos).

Iar atunci când copacii seculari, asfaltul, monumentele şi clădirile nu mai sunt de ajuns, iubirea se dovedeşte izvor nesecat de inspiraţie. Nu mai departe de luna trecută, o balustradă a Pont des Arts de pe Sena s-a prăbuşit sub greutatea lacătelor de iubire ferecate de grilajul celebrului pod de cupluri de amorezi din toată lumea.

Ecologiştii scrijelesc virtual

Normal, progresul tehnologic a permis reinventarea scrijeliturilor de amor, prin „plantarea“ online a unor păduri virtuale, cum este forrestoflove.com, unde îndrăgostiţii îşi pot alege chiar şi arborele din specia preferată pe care îşi vor lăsa iniţialele. Dovada că şi în secolul al XXI-lea iubirea se supune curentelor sociale, iar un suflet de ecologist nu se poate exprima prin vătămarea mediului înconjurător, fie şi cu un simplu mesaj de iubire scrijelit pe scoarţa copacilor.

Bucureşteanca Florentina C. a fost şi ea îndrăgostită, dar nu reuşeşte să găsească scuze celor care simt nevoia să-şi declare iubirea distrugând. „Mi se pare un act de vandalism, pentru că asta este termenul care cred că descrie cel mai bine scrijelitul băncilor, crestarea copacilor cu briceagul sau, mai rău, să pictezi mesaje de amor inclusiv pe faţadele bisericilor, cum am văzut cu ochii mei. Poate că o fi omul îndrăgostit, dar asta nu cred că trebuie să fie o scuză pentru orice. Nici nu cred că vârsta celor care se manifestă aşa are o legătură prea mare cu comportamentul ăsta, pentru că am văzut şi îndrăgostiţi trecuţi de prima tinereţe care găsesc foarte originale dovezile astea de amor, puerile ce-i drept“, este de părere Florentina.

Nu în aceeaşi lumină vede lucrurile Marius Ion S., care şi-a ferecat dragostea cu lacăt pe Pont des Artes, când a vizitat Oraşul Iubirii, anul trecut, împreună cu soţia. „Ni s-a părut un gest romantic şi ne-a plăcut atmosfera de pe Pont des Arts, unde cuplurile de îndrăgostiţi se sărutau după ce îşi fixau lacătele pe balustradă şi aruncau cheia în Sena. Recunosc, în adolescenţă am crestat şi eu copacii cu briceagul, cred că am zgâriat şi câteva bănci de dragul fetelor, dar pentru mine sunt amintiri frumoase şi nu mă interesează că altora li se pare o prostie“, spune Marius.  

Dovezile iubirii exprimate în spaţiu public au un rol în a păstra acest sentiment şi a asigura un viitor comun

Ionuţ Ghiugan

psiholog

„Dragostea prosteşte“, explicaţia ştiinţifică

Din punct de vedere ştiinţific, însă, dragostea s-ar părea că ne prosteşte cu adevărat, aşa cum spune vorba din popor. O realitate explicată în studii care s-au făcut de-a lungul timpului şi unul din motivele pentru care exprimarea sentimentelor de amor ar putea lua forme dintre cele mai surprinzătoare.

În accepţiunea oamenilor de ştiinţă, iubirea este un proces chimic, iar manifestările ieşite din comun ale îndrăgostiţilor ar fi doar rezultatul unei furtuni hormonale. Mai exact, un cocktail de hormoni ar activa trei regiuni specifice ale creierului, care funcţionează pe rând: dorinţă, atracţie şi dragoste, conform concluziilor unei cercetări din urmă cu câţiva ani. „Declanşarea fenomenului se produce independent de voinţa individului, iar marile pasiuni reprezintă doar accelerarea acestui proces chimic, care implică cinci hormoni : adrenalina, dopamina, serotonina, oxitocina şi vasopresina“, explica fără pic de poezie psihiatrul spaniol Luis Rojas Marcos concluziile unui experiment condus chiar de el.

Mai mult, cercetătorii de la Universitatea din Leiden, Olanda, şi Universitatea Maryland, din SUA, şi-au unit forţele pentru a demonstra că persoanele îndrăgostite pierd mult din capacitatea de a se concentra şi de a duce la bun sfârşit sarcini care necesită atenţie, dar şi că au pornirea de a iniţia acţiuni fără prea mare legătură cu raţiunea, unele care îi pot pune în pericol sau în situaţii jenante, controlul cognitiv, în cazul acesta, fiind considerabil diminuat.

Dovezile scrise, angajament de durată

Dacă biologic, dragostea este definită ca un produs chimic, la nivel psihologic, sentimentul iubirii are la bază o construcţie tridimensională, bazată pe sexualitate, credinţele personale ca rezultat al formării şi experienţei de viaţă şi stilul de ataşament al persoanei, explică psihiologul Ionuţ Ghiugan. „Din acest motiv nu toate relaţiile de iubire se finalizează cu un angajament şi o relaţie de durată. Însă, atunci când există o congruenţă între parteneri la nivel psiholgic, relaţia va creşte şi se va maturiza, dovezile iubirii exprimate în spaţiu public având un rol în a păstra acest sentiment şi de a asigura un viitor comun“, subliniază psihologul înţelesul acestor manifestări care se regăsesc şi în spaţiul virtual.

Euforia „lunii de miere“

Imaginile postate pe reţelele de socializare, în care cuplurile se prezintă lumii în ipostaze diferite, ţin de adaptarea mesajului la vremurile pe care le trăim. 

„Comunicăm dragostea printr-o varietate de cuvinte şi gesturi, iar comportamentele adoptate sunt modelate la nivelul cultural şi transmise prin canalele de comunicare utilizate în prezent: internet, reţele de socializare etc. Atunci când suntem îndrăgostiţi, apare nevoia de a comunica acest sentiment atât în interiorul relaţiei, cât şi în exterior. Iar spaţiul virtual reprezintă un cadru ideal prin care dovezile dragostei să fie transmise rapid şi să ajungă la cât mai multă lume“, observă psihoterapeutul.

Ghiugan pune pe seama emoţiilor care ne încearcă în primele etape ale îndrăgostirii nevoia de a arăta lumii că iubim şi suntem iubiţi prin exteriorizarea sentimentelor, în cele mai diverse forme. „Acest tip de comportament este specific persoanelor îndrăgostite, iar dragostea este o emoţie care nu ne ocoleşte, indiferent de vârstă, educaţie sau de profesie. Deşi oamenii trăiesc această stare în mod aproximativ similar, comportamentul şi modul de exprimare sunt diferite în funcţie de etapa de vârstă, personalitate sau de experienţele anterioare. Perioada de început a iubirii, care poate varia de la câteva săptămâni până la un an (luna de miere), se caracterizează prin euforie, idealizarea partenerului şi intensificarea comunicării în cuplu“, explică acesta.  

De asemenea, în perioada de început există un interes crescut pentru a acumula şi tezauriza în memoria cuplului momentele fericite. Aceste moment sunt păstrate în fotografii, casete video, obiecte achiziţionate, tot felul de mărturii care joacă un rol important în istoria cuplului, ajutând relaţia să supravieţuiască încercărilor vieţii şi eroziunii timpului.

Măslinul cioplit al iubirii

Un gest de iubire criticat în mass-media a fost cel făcut anul trecut de soţul cunoscutei actriţe Keira Knightley, James Righton, care a plătit aproape 4.000 de euro pentru un măslin vechi de 100 de ani, doar pentru a ciopli în trunchiul său iniţialele sale şi ale soţiei. Cadoul de nuntă a fost plantat în grădina casei cuplului, spre încântarea miresei şi a nuntaşilor.