Trupele speciale americane se vor reorienta de la războiul împotriva terorismului la războiul hibrid împotriva Chinei şi Rusiei

FOTO Getty Images

Forţele de elită pentru operaţiuni speciale ale Statelor Unite au primit noi ordine, în timp ce Pentagonul se reorientează de la lupta împotriva grupărilor teroriste, iniţiată după Atacul de la 11 septembrie, la lupta împotriva rivalilor mari precum China şi Rusia, scrie Washington Times.

Într-o schimbare majoră de misiune, oficialii de la Comandamentul american de Operaţiuni Speciale lucrează la un nou ghid pentru a ajuta cadrele unităţilor militare de top să lupte împotriva armatelor şi marinelor în creştere ale puterilor vizate.

Cu ajutorul ghidului, care mai trebuie aprobat de către comandantul gen. Raymond A. Thomas III, luptătorii din forţele speciale ale SUA îşi vor asuma un rol mai mare în războiul cibernetic, opreaţiuni de informaţii şi „influenţă”-propaganda din era digitalizată-potrivit surselor.

„Este corect să spunem că vom vedea o reorientare a forţelor de operaţiuni speciale,” a declarat la începutul lunii Andrew Knaggs, asistent adjunct pentru operaţiuni speciale şi combaterea terorismului în Ministerul american al Apărării. „Problemele noastre nu vor fi abordate doar prin descurajarea convenţională.”

De la atacurile de la 11 septembrie, forţele speciale au fost în prima linie a războiului împotriva terorismului, de la conducerea luptei împotriva talibanilor şi a al-Qaeda în Afganistan, din 2001, până la războiul împotriva „califatului” Statului Islamic în Siria, în 2014. Însă noua Strategie de Apărare Naţională a Pentagonului, creată în mare parte de către fostul secretar al Apărării, James N. Mattis, vizează o abordare canalizată spre rivalii tradiţionali ai SUA (China, Rusia), în loc de vechea luptă împotriva grupărilor teroriste radicale nestatale.

Sub această nouă strategie, Europa şi Asia devin din nou „teatre prioritare” pentru forţele americane. Orientul Mijlociu va deveni un teatru care va fi gestionat, nu o regiune de concentrare majoră. Dacă această schimbare va fi o oportunitate sau o tentativă de a tăia aripile forţelor de operaţiuni speciale este o chestiune de dezbatere intensă în cercurile militare. Forţele combinate de operaţiuni speciale, inclusiv ramuri separate ale Armatei, Marinei, Aviaţiei şi Puşcaşilor marini au crescut de la 45.000 în 2001 la aproximativ 70.000 în prezent şi unii critici spune că expansiunea în dimensiune şi în misiune nu a fost sănătoasă.

Forţele speciale au suferit lovituri dure în ultimii ani, inclusiv informaţii legate de consumul necontrolat de droguri, o misiune extrem de criticată din Niger, din octombrie 2017, în urma căreia patru americani au murit după o ambuscadă, şi acuzaţii de crimă împotriva a doi puşcaşi marini în cazul decesului unui soldat al forţelor speciale, în Mali.

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului privind problemele operaţiunilor speciale a arătat că examinările obligatorii din Actul de Autorizare a Apărării Naţionale, semnat de preşedintele Donald Trump, reflectă o îngrijorare a Congresului referitoare la statutul comandamentelor de operaţiuni speciale şi al misiunilor lor.

„Există o creşere a îngrijorării în Congres, privitoare la conduită, etică şi profesionalism; roluri şi responsabilităţi pentru forţele de operaţiuni speciale; şi abilitatea de a contracara ameninţări viitoare într-un conflict,” se arată în raport.

Owen West, şeful directoratului operaţiunilor speciale şi conflictelor de intensitate scăzută de la Pentagon, le-a răspuns criticilor la o audiere din Camera Reprezentanţilor, de pe 14 februarie.

„Sunt mândru să vă raportez că forţele operaţiunilor speciale (SOF) nu sunt nici suprasolicitate, nici distruse, ci foarte sănătoase şi nerăbdătoare să apere naţiunea de duşmani din ce în ce mai adaptabili,” a spus West Comitetului Serviciilor Armate din Camera Reprezentanţilor.

Însă schimbarea în misiune a condus deja la unele scăderi ale operaţiunilor antitero tradiţionale, conduse de forţele de operaţiuni speciale din toată lumea.

Trump a anunţat anul trecut că personalul de 2.000 de membri din Siria, mare din el fiind membri ai forţelor speciale, se va întoarce acasă, odată cu prăbuşirea califatului Statului Islamic, deşi Casa Albă a declarat, săptămâna trecută, că o forţă de aproximativ 200 de militari americani va rămâne în Siria.

Şeful Comandamentului SUA din Africa a anunţat, miercurea trecută, că va exista o reducere de 10 la sută a forţelor în următorii trei ani. Aproape 300 de militari din operaţiunile speciale americane vor fi retraşi definitiv de pe continent din iunie 2020 până în ianuarie 2022, a declarat şeful comandamentului, Gen.Thomas D. Waldhauser pentru Military Times.

„Probabil că niciodată nu vom primi mai mult... aşadar trebuie să nu ne mai plângem şi să continuăm aşa,” a declarat el pentru jurnalişti, la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

Schimbarea chipului războiului

Pentagonul şi oficialii de la Comandamentul operaţiunilor speciale au spus că misiunea de a lupta împotriva grupurilor extremiste va rămâne o parte a misiunii trupelor speciale, dar că directivele la nivel de comandament vor pune un accent mai mare pe capacităţile netradiţionale din operaţiuni cibernetice şi de informaţii.

„Natura războiului nu se schimbă, dar caracterul războiului s-a schimbat radical în ultimii 15 ani, ” le-a spus West parlamentarilor din Camera Reprezentanţilor. 

Cel mai mare avantaj pe care unităţle de operaţiuni speciale îl oferă în noul mediu strategic este în timpul „competiţiei care nu implică un conflict”-descurajarea naţiunii oponente în stilul Războiului Rece, a spus generalul Thomas. Această zonă gri între un război fierbinte şi unul rece „este probabil cea mai importantă fază a intimidării.”

Însă se lucrează de ceva vreme la schimbarea de la operaţiunile clandestine directe sau misiunile „omoară/capturează” venerate la Hollywood şi în cultura populară americană de după 11 septembrie, la misiuni mai subtile.

Colonelul Patrick M. Duggan, care a fost în Forţele Speciale ale Armatei, a atras atenţia în 2015, asupra ideii sale ca echipe hibride de operaţiuni speciale să fie formate, care să poată îndeplini şi operaţiuni de război cibernetic, dar şi misiuni militare tradiţionale.

Duggan, fost comandant de batalion al Grupului al Treilea de Forţe Speciale şi ăn prezent director de securitate cibernetică la Consiliul de Securitate Naţională, a sugerat crearea unor „echipe-pilot de război neconvenţional cibernetic.” Echipele ar fi modelate după structura tipică a Detaşamentului Operaţional Alpha („A-Team”) al Forţelor Speciale ale Armatei americane, care este format din 12-15 agenţi.

Echipele ar folosi mai întâi site-uri social media, forumuri de discuţii şi alte căi de comunicare online pentru a ţinti lideri insurgenţi, a disemina informaţiile false şi a recruta luptători proxy şi informatori-toate acestea înainte de a se plasa în faţa pericolului. Trupele ar fi desfăşurate mai apoi pe teren pentru a se coordona cu grupul de sprijin pe care l-au format online şi ar executa misiunea.

Camuflate în tehnologie cu scop dublu, echipament autohton şi reţele mobilizate, aceste echipe ar fi iniţiate digital şi ulterior ar executa fizic operaţiunile de luptă neconvenţională de la început până la sfârşit,” a scris Duggan în lucrarea din 2015 pentru Universitatea de Apărare Naţională.

Gen. Thomas a notat aria largă de aptitudini pe care personalul forţelor speciale ar trebui să le stăpânească.

„Creştem investiţiile într-un spectru larg de tehnologii emergente, inclusiv inteligenţă artificială, sisteme automatizate, robotică avansată, realitate augmentată, monitorizare biomedicală şi blindaj avansat şi dezvoltare de muniţii,” le-a precizat el parlamentarilor în această lună.

În mod ironic, misiunea revizuită oglindeşte abordarea ţărilor pe care Pentagonul le-a identificat ca fiind adversare principale.

Trupele Revoluţionare Islamice şi Quds Force ar fi folosit tactici online şi cibernetice similare pentru a identifica şi elimina lideri ai Revoluţiei Verzi ratate de a-l înlătura de la putere în 2009 pe preşedintele iranian de atunci, Mahmoud Ahmadinejad.

Echipele de operaţiuni speciale ruse au angajat hackeri mercenari şi specialişti în război cibernetic pentru a porni un război online împotriva Ucrainei, pregătind terenul pentru ca forţe paramilitare susţinute de Rusia să transfere Crimeea sub controlul Moscovei, în 2014.