SUA şi România: primele semne de tensiuni în relaţia bilaterală

Secretarul de Stat al SUA Hillary Clinton a avut un mesaj destul de dur cu ocazia conferinţei ministeriale a OSCE faţă de ceea America percepe ca fiind un declin democratic în Europa.

În lista ţărilor cu probleme se numără şi România, care împarte acelaşi paragraf cu Rusia şi Ungaria. Este drept România este foarte departe de Rusia, unde regimul lui Vladimir Putin distruge orice formă de opoziţie sau de Ungaria, unde deja vorbim de un recul democratic cu valenţe anti-semite. Dar asocierea cu aceste state, care au probleme politice interne este nefericită din punct de vedere politic şi o critică directă adusă de SUA modului în care politica internă românească funcţionează.

De la prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est, Statele Unite au investit o cantitate foarte mare de resurse pentru a transforma pe foştii membrii ai Pactului de la Varşovia din inamici în aliaţi. În politica externă americană democratizarea Europei Centrale şi de Est constituie un element important în angajamentul Washington-ului faţă de securitatea bătrânului continent. Regimurile democratice care s-au dezvoltat după căderea comunismului au fost fundamentale pentru integrarea acestor state în NATO şi Uniunea Europeană. Exemplul evoluţiilor democratice din Europa Centrală şi de Est a fost utilizat de SUA pentru a încuraja evoluţii similare şi în alte regiuni, dar şi pentru a pune în cauză diferite regimuri autoritare. Un recul democratic în ţările Europei Centrale şi de Est ar fi  o lovitură indirectă aplicată soft power-ului american şi a prestigiului SUA.

Evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane riscă să fie afectată de evoluţiile interne din România. Un prim semnal de îngrijorare a fost criza din vară generată de suspendare, când SUA a intervenit pentru prezervarea instituţiilor democratice. Această intervenţie a fost interpretată ca fiind partizană de către o parte a elitelor politice şi a publicului românesc, dar s-a înscris în logica politicii externe americane de a sprijini regimurile şi instituţiile democratice din Europa Centrală şi de Est. SUA a cerut doar ca legile în vigoare să fie respectate, nu a indicat cum să se voteze. În acest context alegerile de pe 9 decembrie şi mai ales ceea ce se va întâmpla după alegeri are potenţialul de a afecta parteneriatul strategic între SUA şi România, redefinit în 2011.

O criză politică la fel de gravă sau mai gravă decât cea din vara lui 2012 va pune în cauză relaţia bilaterală. Există potenţialul răcirii acesteia pe termen scurt şi mediu. Credibilitatea României, care era destul de ridicată până în vara lui 2012, se va diminua şi mai mult. La Washington se poate ajunge la concluzia că România are un traiect impredictibil şi instabil, iar progresele înregistrate în relaţia bilaterală în ultimul deceniu ar putea fi şterse cu buretele.

de George Vişan