Numărătoare inversă pentru Donald Trump la Casa Albă. Ce procese îl aşteaptă după ce va părăsi biroul prezidenţial
0
73 de zile îi rămân lui Donald Trump la Casa Albă, perioadă care ar putea fi o numărătoare inversă pentru mai multe probleme în justiţie ce l-ar putea aştepta pe fostul preşedinte american din 20 ianuarie, când îşi pierde imunitatea prezidenţială.
Donald Trump a pierdut alegerile în favoarea candidatului democrat Joe Biden şi va deveni în câteva săptămâni doar un cetăţean obişnuit, fost angajat în serviciul public şi om de afaceri cu datorii de sute de milioane de dolari. În procesul cu Fiscul American, Donald Trump ar putea fi obligat să restituie scutiri de taxe în valoare de 72 de milioane de dolari.
Lui Donald Trump nu-i place să piardă, iar impactul acestui fapt ar putea fi văzut în aceste trei luni rămase până când va fi nevoit să părăsească biroul oval. Donald Trump nu şi-a acceptat încă înfrângerea, părând dispus să lupte până la capăt pentru a dovedi că alegerile au fost furate, ideea unor fraude masive atingând pe alocuri, mai ales în rândul anturajului său fidel, teorii ale conspiraţiei legate de statul profund promovate de unii susţinători de-ai săi. El nu poate câştiga acolo unde nu are bază legală, dar va reuşi să stârnească rumoare pe reţele sociale şi în presa de dreapta. Între timp preşedinte încă în funcţie, Trump va profita de puterile sale constituţionale, fiind de aşteptat să procedeze ca şi unii din rivalii săi în trecut, şi anume să acorde scutiri de pedeapsă aliaţilor săi, şi poate chiar să găsească căi de a se păzi pe sine contra unor eventuale procese, în timp ce apropiaţii săi politici ar fi puşi în posturi publice importante. Trei luni sunt timp suficient ca Trump să dea un potop de ordine executive - cum n-au mai fost de la Jimmy Carter încoace, tot un preşedinte cu un singur mandat, scrie Business Insider.
Donald Trump nu s-a arătat dispus nici măcar la tradiţionalul discurs de renunţare în care să-i ureze cele bune succesorului săi, în timp ce aliaţii săi loiali vor continua să-i facă jocul.
O serie de probleme în justiţie l-ar putea aştepta pe Trump în anii următori, atât la nivel federal, cât şi local, odată ce nu se va mai bucura de imunitate. Unele procese vizând afacerile sale şi strângerile de fonduri sunt deja pe rolul unor instanţe.
„Am putea face asumpţia destul de probabilă că echipa de campanie a lui Trump şi comitetele pentru strângeri de fonduri vor fi vizate de anchete ale Comisiei Electorale Federale timp de mulţi ani de acum înainte” , spune Brett Kappel, un avocat specializat în etică electorală şi guvernamentală.
Trump s-ar putea confrunta cu probleme din mai multe direcţii - procese penale şi civile, anchete privind afacerile sale şi campaniile sale electorale. Iar Trump ar putea apela la o mişcare extremă pentru evita toate aceste lucruri: să se ierte preventiv pe sine. Ar avea o cale de a face asta demisionând în această perioadă în care nu recunoaşte victoria contracandidatului său şi dând vicepreşedintelui posibilitatea să-l scape de viitoare procese, arată în analiza sa Business Insider. Un precedent a fost în 1974, când preşedintele Gerald Ford l-a iertat pe Richard Nixon, după ce acesta îşi depusese demisia în urma scandalului Watergate.
Chiar şi aşa, Trump şi aliaţii săi tot nu ar fi asiguraţi împotriva unor amenzi şi chiar închisoare pentru acuzaţii federale, unde nu se aplică o graţiere prezidenţială.
Oficiali ai Departamentului de Justiţie şi Comisiei Electorale federale, dar şi alţi experţi în drept spun că procesele s-ar putea întinde pe ani de zile. Ar fi continuarea unor demersuri legale iniţiate împotriva asociaţilor lui Trump: preşedintele de campanie Paul Manafort, consilierul de la Casa Albă Steve Bannon, fostul consilier de securitate Michael Flynn, Roger Stone, avocatul şi negociatorul Michael Cohen, Elliott Broidy, strângătorul de fonduri al Partidului Republican.
Brendan Fischer, directorul de reformă federală la organizaţia Campaign Legal Center, cea care de altfel a înaintat mai multe plângeri contra lui Trump, campaniei sale şi asociaţiilor politice pro-Trump, spune că Trump poate fi vizat de mai multe procese penale în calitate de fost preşedinte.
New Yorkul în frunte
Procuratura din New York anchetează Organizaţia Trump, formată din sute de companii, pentru a fi umflat sau scăzut ilegal valoarea acţiunilor sale pentru a obţine beneficii fiscale. Fostul procuror general a obţinut câştig de cauză într-un proces intentat Fundaţiei Donald J. Trump, care s-a autodizolvat în urma acuzaţiilor că „funcţiona în mare parte ca un carnet de cecuri în numele unor interese politice şi de afaceri”. Trump a fost obligat să plătească daune de 2 milioane de dolari şi să împartă acţiunile fundaţiei la mai multe organizaţii de caritate.
Un proces mai amplu are loc la procuratura districtuală din Manhattan ce anchetează presupuse fraude bancare, evaziuni fiscale şi declaraţii false ale Organizaţiei Trump. Preşedintele american a fost chemat să explice deducţii de taxe pe o perioadă de opt ani, iar Trump a pierdut în iulie un apel la o instanţă superioară prin care cerea blocarea citaţiei, recent adresându-se Curţii Supreme în acest caz.
„Părăsirea (de către Trump) a biroului de la Casa Albă va uşura sarcina procurorilor şi va deschide calea proceselor civile împotriva sa”, a declarat pentru CNN Harry Sandick, fost procuror federal.
Procurorii anchetează printre altele plăţi ilegale către actriţa de filme pentru adulţi Stormy Daniels şi modelul Playboy Karen McDougal, care susţin că au avut aventuri cu Trump, fapt negat de acesta.
Procurorii federali l-au numit pe Trump în cazul lor împotriva lui Cohen, care a pledat vinovat în 2018 şi a primit trei ani de închisoare.
Procesele riscă să dăuneze imperiului construit de Trump, afectat de pandemie şi de devalorizări ale brandului.
Ancheta Mueller
Deşi democraţii au preferat să nu apeleze la ancheta procurorului special Robert Mueller în procedura lor de impeachement, aceasta ar putea să-i aducă probleme lui Trump odată ce va pleca de la Casa Albă, spun experţii în drept.
Raportul Mueller, întins pe aproape 500 de pagini, conţine dovezi ale unor repetate tentative de obstrucţionare a justiţiei în timpul investigaţiei privind amestecul Rusiei în alegeri. Concluziile nu arată acţiuni ilegale, dar nici nu-l exonerează pe Trump de răspundere. Mueller a şi spus anul trecut că Trump ar putea fi urmărit în justiţie odată ce nu mai are imunitate.
Joshua Geltzer, fost procuror la Departamentul de Justiţie şi Consiliul de Securitate, în prezent director la Institutul pentru protecţie constituţională de la Universitatea Georgetown, spune: „Totul e expus destul de clar acolo. Dacă vor să se întoarcă din nou la asta, faptele sunt bine documentate”.
Asta ar presupune resurse federale şi nu e clar dacă Biden va fi dispus să facă asta.
„Să deturnezi energie, timp şi atenţie publică de la alte probleme cere să prezinţi un caz foarte solid”, spune Karl Sandstrom, consilier senior la Perkins Coie şi fost membru al comisiei electorale federale (CEF).
Biden a promis recent să nu intervină în decizii ale DD - tehnic, acestea pot fi urmărite în limitele termenilor de prescripţie, adică, în cazul unor acuzaţii de obstrucţionare a justiţiei, cinci ani, termen ce poate fi schimbat de Congres.
Întrebat despre ancheta Mueller, Biden a spus la evenimentul cu alegătorii de la ABC News că va lăsa Departamentul de Justiţie să-şi facă treaba: „Să judece el cine ar trebui urmărit în justiţie. Nu am de gând nici să dau drumul, nici să opresc decizii”.
Acuzaţii de violări ale legislaţiei în materie finanţare a campaniilor electorale
Echipa de campanie a lui Trump e vizată de o plângere din partea organizaţiei nonpartizane Campaign Legal Center care susţine că donaţii în valoare de aproape 170 de milioane de dolari au fost „deghizate” „prin spălare de fonduri” prin companii ale lui Brad Parscale, fostul manager de campanie, sau companii create în acest scop de către avocaţii lui Trump.
Alte plângeri legate de fondurile de campanie urmează a fi aduse în atenţia procurorilor federali, între care şi solicitări de donaţii din partea unor cetăţeni străini şi nedivulgarea unor datorii acumulate din facturi ale poliţiei municipale pe care campania lui Trump refuză să le plătească.
Chestiunile legate de finanţarea campaniilor fac obiectul unor procese civile şi sunt examinate de CEF, o instituţie bipartizană. Deciziile nefavorabile constau în amenzi suportate în general de comitetul politic al unui candidat. Dar cum CEF are personal insuficient care să aplice şi să reglementeze în materie de legislaţie federală privind finanţarea campaniilor ar putea dura luni de zile să se obţină un cvorum.
DD poate lansa o anchetă dacă consideră că o campanie sau comitet politic au încălcat statute penale,iar pentru a fi acuzat trebuie dovedit că Trump se face vinovat de o încălcari „voite şi conştiente” ale legislaţiei în materie.
Anul trecut Departamentul de Justiţie a refuzat să investigheze acuzaţii că Trump a căutat asistenţă străină în campania sa de realegere - când i-a cerut preşedintelui ucrainean ajutor în ancheta privind afacerile lui Hunter Biden în Ucraina.
Intimidarea votanţilor şi suprimarea votului
Oficiali din instituţii publice au acuzat campania lui Trump de intimidare a votanţilor sau tentative de suprimare a voturilor - verbal şi prin acţiuni concrete, de exemplu când au filmat alegători depunând voturi în Philadelphia.
Plângerile privind suprimarea votului sunt adesea aduse în curţi federale, dar pot fi înaintate şi la nivel de stat, în funcţie de legile aplicabile într-un stat anume. Asta se întâmplă deja la Michigan.
Profituri din preşedinţie
Trump este vizat de procese federale deschise de procurorii generali din Maryland şi districtul Columbia pentru încălcări ale clauzei din Constituţie privind remuneraţii provenite de peste hotare. Trump e acuzat că obţine venituri de pe seama oficialilor străini cazaţi la Hotelul Internaţional Trump situat în apropiere de Casa Albă.
Banii cheltuiţi la investirea din 2016
Procurorul general din districtul Columbia a dat în judecată în ianuarie comitetul de investire şi Organizaţia Trump pentru violarea statutului de organizaţie non-profit după ce a dat peste 1 milion de dolari pentru un bal la Hotelul Internaţional Trump, deşi aproape că nici n-a folosit sala la festivităţile cu acel prilej.
Potrivit acuzării, „membrii familiei Trump au ştiut şi s-au implicat în negocieri privind acest contract necinstit”.
Procesul a fost lăsat să continue de o curte superioară în septembrie.
Se încarcă comentariile...
