Cum s-au folosit ruşii de Facebook pentru a influenţa alegerile din SUA

„Atunci când opiniile se formează prin grupurile de pe Facebook şi în hangarele mediilor de socializare, manipularea unor alegeri din străinătate se face uşor”, e nevoie doar de recrutarea unor tabere şi grupuri pe care să le asmuţi unele împotriva celorlalte, scrie publicaţia britanică „ The Times“.

„ Nu ştim încă dacă Rusia a mutat munţii din loc. Ştim doar că a făcut o încercare a naibii de reuşită”, subliniază „ The Times“ care explică ancheta procurorului  special Robert Mueller care relevă că „operaţiunea“ a început în 2014, cu un buget lunar de peste 1 milion de dolari şi că, deşi protagoniştii au venit şi în misiuni de recunoaştere în Statele Unite, cele mai multe dintre acţiunile lor s-au desfăşurat online, în general prin Facebook.

 Agenţii ruşi se infiltrau în comunităţi de alegători dinainte stabilite, exploatând vederi politice comune pentru a radicaliza taberele. Astfel, strecuraţi printre grupurile de „patrioţi” şi susţinători ai republicanilor, ei puneau în circulaţie incitări şi spoturi publicitare în sprijinul lui Trump sau cereau trimiterea la închisoare a lui Hillary Clinton. 

Infilitraţi în grupurile de americani negri sau musulmani, ei cereau boicotarea alegerilor. Ascunşi printre activişti, ei i-au sprijinit înaintea alegerilor pe Bernie Sanders şi pe Jill Stein şi au încurajat demonstraţiile anti-Trump de după alegeri.

Folosirea grupurilor 

Folosirea grupurilor de pe Facebook însemna că aceşti agenţi ruşi erau văzuţi mai ales de oameni deja pe cale să îi aprobe. Nu te alături unui grup cu o anumită identitate politică pentru că vrei să ataci tocmai această identitate. Te alături ca să fi membru, ca să simţi că eşti în consensul just. 

Alte opinii, de îndată ce sunt considerate provocatoare, devin enervante, apoi apoi demne de dispreţ, după care sunt respinse cu totul. Treptat, politica poate deveni mai dură, poate fi reglată. Şi asta, fără ca aceste grupuri să-i menţioneze măcar pe oamenii lângă care se află de fapt, oameni pe care îi ignoră în timp ce „le susură" în căşti“, notează publicaţia britanică.

Probele procurorului Muller

„The Economist“ remarcă faptul că emailurile aparţinând uneia dintre persoanele care au lucrat, pentru o vreme, în fabrica de troli a lui Vladimir Putin sunt cât se poate de relevante. Este vorba despre Irina Viktorovna Kaverzina. 

Ea a creat identităţi multiple, fals americane şi a postat mesaje menite să aprofundeze diviziunile rasiale şi partizane şi să sădească neîncrederea americanilor în democraţie. Kaverzina a lucrat în cadrul Agenţiei de Cercetare a Internetului, organizaţie finanţată de un oligarh din apropierea preşedintelui Vladimir Putin.

"FBI ne-a făcut ceva probleme (nu, nu glumesc), aşa că am avut mai mult de lucru, împreună cu colegii, pentru a ne atinge obiectivele. Am creat toate aceste imagini şi postări, iar americanii au crezut că au fost scrise de ai lor”, povestea ea într-unul dintre mesaje.

La o primă analiză, şochează perfidia. La o analiză mai profundă, fragmentul ne oferă o privire rară asupra instrumentelor de care dispune echipa Mueller, notează „The Economist“.

Se pare că echipa a avut acces, cu doar câteva luni în urmă, la e-mailurile scrise de agenţii ruşi, chiar şi după ce aceştia au aflat că acţiunile lor erau în curs de investigare.

Publicaţia „The Intercept“ compară operaţiunea Rusiei cu un „act de război“  echivalent cu Pearl Harbor sau 11 septembrie, două din cele mai devastatoare atacuri din istoria SUA, şi se întreabă care va fi reacţia Americii.