INFOGRAFIE Ce impact au alegerile din SUA asupra Europei

Cea de a 58-a cursă pentru Casa Albă încă nu a început oficial, dar febra specifică alegerilor prezidenţiale americane anterioare se simte deja în aer, în timp ce mulţi se întreabă cum vor evolua relaţiile dintre Statele Unite şi Europa după scrutinul din noiembrie 2016.

Donald Trump este cel mai vocifer dintre candidaţii înscrişi pentru obţinerea nominalizării republicane, în timp ce Hillary Clinton este văzută drept favorită pentru a călca pe urmele soţului său, Bill, atât la obţinerea nominalizării democrate, cât şi la câştigarea scrutinului prezidenţial, care va avea loc pe 8 noiembrie 2016

Cu toate că mai e un an şi ceva până la aflarea succesorului lui Barack Obama la Casa Albă, dezbaterea referitoare la evoluţia Statelor Unite după noiembrie 2016 captează tot mai mult atenţia publicului.

Potrivit cotidianului „New York Times“, 158 de familii americane au sponsorizat până acum cu 178 de milioane de dolari campania electorală prezidenţială din Statele Unite. Dintre cele 158 de familii, 138 au dat bani pentru republicani şi doar 20 pentru democraţi. Până aici, nimic nou, dar în ce măsură câştigătorul Biroului Oval de la Casa Albă va trebui să ţină cont de interesele sponsorilor săi inclusiv în relaţiile americano-europene?

Din punct de vedere economic şi militar, Europa încă depinde de Statele Unite în pofida concentrării intereselor americane către pieţe din regiunea Asia-Pacific. Prin urmare, este de aşteptat ca alegerile prezidenţiale americane să aibă un anumit impact asupra Europei, iar oficialii de la Bruxelles şi din marile capitale europene, între care Berlin, Paris şi Londra, urmăresc cu atenţie situaţia.

Baza relaţiilor americano-europene, prea stabilă pentru suferi modificări radicale

Potrivit unor experţi, relaţiile americano-europene nu se vor schimba fundamental după noiembrie 2016.

Baza relaţiilor americano-europene este prea stabilă pentru a suferi modificări radicale, afirmă pentru revista „The Atlantic“ Steven Elkovich, profesor de ştiinţe politice şi istorie la Universitatea Americană din Paris. Profesorul francez aduce drept argument pentru afirmaţia sa strânsa apropiere culturală şi economică dintre Europa şi Statele Unite, o ţară de imigranţi. În schimb, Jascques Portes, profesor de istoria Americii de Nord la Universitatea Paris VIII, consideră că relaţiile americano-europene nu vor cunoaşte schimbări fundamentale fiindcă Europa nu mai este o miză pentru Statele Unite.

„În prezent, interesele americane se concentrează pe pieţe din regiunea Asia-Pacific. Acest fapt nu înseamnă că Europa va fi uitată sau va suferi, pentru că strategia de rebalansare a Statelor Unite presupune o suplimentare a eforturilor economice şi de securitate, nu o mutare a lor“, spune el. În plus, Europa este importantă pentru americani prin prisma apropierii de Orientul Mijlociu, o regiune dominată de conflicte militare specifice Războiului Rece.

Mici schimbări din punct de vedere economic şi militar

Totuşi, potrivit lor, mici schimbări vor avea loc în domeniile economic şi militar. Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) este criticat atât de democraţi, cât şi de republicani, subliniază Steven Elkovich. Ambele tabere din Congresul american doresc o liberalizare mai mare a schimburilor comerciale. În acelaşi timp, mediile de stânga din Europa denunţă acordul TTIP, care vizează deschiderea pieţelor fără reglementări. Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Berlin, în Germania, împotriva intrării în vigoare a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite. Potrivit criticilor, acest acord pune în pericol produsele autohtone prin invadarea pieţelor de către companiile multinaţionale. Un alt element de îngrijorare adus de TTIP este că documentul ar permite corporaţiilor să dea în judecată orice stat care îngrădeşte libertatea acestora de a-i exploata resursele naturale. Peste 2,5 milioane de europeni au semnat până în prezent o petiţie împotriva TTIP. Cu toate acestea, căderea acordului este prea puţin probabilă. „Economiile noastre sunt atât de interdependente încât aceasta nu este posibil“, precizează Jacques Portes.

În ceea ce priveşte rolul NATO în faţa aspiraţiilor militare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, cel mai probabil americanii vor continua să ceară o implicare mai mare din partea ţărilor europene. Statele Unite au cerut în mod repetat creşterea prezenţei militare a statelor europene în NATO, mai ales după venirea lui Barack Obama la Casa Albă, în 2008. În rest, Statele Unite nu ar urma să ceară schimbări radicale în structura NATO.

„Statele Unite nu au împiedicat emanciparea Europei. Dar Europa nu este capabilă din mai multe motive: fie din lipsa unei politici comune europene, fie din lipsa voinţei“, apreciază Jacques Portes.

Dacă Hillary Clinton va câştiga, schimbările în relaţiile americano-europene ar urma să fie cosmetice. Dacă un republican va ajunge cumva la Casa Albă, ar putea avea loc o denunţare a unor politici europene de tip socialist. Prin urmare, indiferent cine va ajunge la Casa Albă, un democrat sau un republican, relaţiile dintre cei doi parteneri transatlantici vor evolua cu mici schimbări.