Casa Albă nu mai califică drept „iminentă“ o invazie rusă în Ucraina
0
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca "iminentă", apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni "oricând", scrie AFP.
Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi "iminentă".
Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească "panică".
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a "încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem".
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât "să poată declanşa oricând o invazie".
Acest lucru rămâne "adevărat", a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu "dacă el a luat o decizie" pe această temă.
În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO "împotriva oricărei agresiuni", în timp ce baletul diplomatic a continuat, încheie AFP.
Un oficial cibernetic de top de la Casa Albă se află în Europa săptămâna aceasta pentru a discuta cu aliaţii SUA despre cum să sprijine Ucraina în cazul atacurilor ruseşti cibernetice. Acestea ar putea precede o invazie militară.
Consilierul adjunct pentru securitate naţională pentru tehnologie cibernetică şi emergentă, Anne Neuberger, a început astăzi o serie de întâlniri cu aliaţii europeni pentru a discuta modalităţi de a sprijini apărarea digitală a Ucrainei în cazul unor atacuri cibernetice ruseşti. Vizita Annei Neuberger are loc după ce hackeri încă neidentificaţi au atacat mai multe agenţii guvernamentale ucrainene în ianuarie şi în timp ce oficialii americani încearcă să anticipeze orice potenţială schimbare a ameninţărilor ruseşti de hacking la adresa SUA.
Într-o conferinţă de presă, oficialul american a spus că „Rusia a înţeles că destabilizarea sau distrugerea infrastructurii critice poate creşte presiunea pe guvernul unei ţări, inclusiv asupra armatei şi populaţiei şi să accelereze atingerea obiectivelor ruseşti”
Sprijinul american în domeniul securităţii cibernetice se va axa pe trei componente:
1. Conlucrarea cu Ucraina şi statele vecine pentru a-şi pregăti apărarea cibernetică. „Ucrainienii au făcut progrese dar suntem conştienţi că progrese semnificative şi rezilienţa nu se dobândesc în câteva săptămâni, deci suntem realişti în privinţa a ceea ce putem realiza şi ne concentrăm pe capacitatea de răspunde la incidente, dacă va fi nevoie”, a concluzionat oficialul american.
2. Conlucrarea cu aliaţii şi partenerii, inclusiv prin intermediul NATO, pentru a întări apărarea şi a pregăti răspunsuri comune. Încurajarea fiecărui stat să se pregătească, aşa cum facem în Statele Unite.
3. Consultările cu omologul UE şi reprezentanţii NATO vor fi urmate de o vizită în Polonia şi în ţările Baltice şi de întâlniri online cu omologii germani şi francezi.
Neuberger spune că atacurile de până acum (din ultimele săptămâni-n.r.) au fost rezolvate de ucraineni care şi-au întărit capacitatea cibernetică. Ele au demonstrat care este tipul de activitate folosită de ruşi şi cum poate aceasta destabiliza capacitatea cibernetică.
CNN anunţă că FBI le cere companiilor americane să raporteze orice creştere a ameninţărilor ruseşti de hacking. Este cel mai recent efort de pregătire pentru potenţiale atacuri cibernetice ruseşti asupra organizaţiilor americane pe fondul acumulării de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.
FBI le-a transmis firmelor americane să informeze prin e-mail biroul dacă au descoperit „o activitate cibernetică crescută împotriva Ucrainei sau a infrastructurii critice din SUA”, inclusiv împotriva companiilor financiare, de sănătate şi energetice.
Analiştii în securitate apreciază că intenţiile Moscovei pentru atacuri cibernetice perturbatoare sau distructive asupra SUA „rămân probabil foarte ridicate”.
Este doar una dintr-o serie de pregătiri pe care oficialii americani le-au făcut pentru a se proteja împotriva oricăror potenţiale ameninţări de hacking din partea Kremlinului, în cazul în care SUA impun sancţiuni grele Rusiei pentru o nouă invazie a Ucrainei.
Statele Unite vor mobiliza aproximativ 3.000 de trupe în Europa în urma tensiunilor crescute la graniţa dintre Ucraina şi Rusia. Rusia a mobilizat peste 120.000 de trupe în apropierea frontierelor celor două state.
Guvernul se bazează, într-o oarecare măsură, pe companiile private pentru a raporta ameninţările de hacking emergente, deoarece acele companii deţin şi operează majoritatea infrastructurii critice din SUA.
Îngrijorarea oficialilor americani este de mult timp aceea că hackerii ruşi ar putea obţine un loc în reţelele industriale care, de exemplu, ajută la distribuirea energiei electrice sau la furnizarea de alte servicii critice.
Până acum nu au existat rapoarte de ameninţări specifice şi semnificative de hacking ruseşti la adresa infrastructurii SUA, dar cel puţin un atac cibernetic rusesc anterior în Ucraina a avut ramificaţii globale. Atacul cibernetic din 2017 a fost pus de Departamentul de Justiţie l-a pus pe seama informaţiilor militare ruse. El a fost declanşat prin infectare un furnizor de software ucrainean, s-a răspândit în întreaga lume, provocând daune de miliarde de dolari, notează europa liberă.
În 2018, hackerii susţinuţi de guvernul rus au fost acuzaţi că s-au implicat într-un efort de mai mulţi ani de a se infiltra în firmele americane de energie, apă şi producţie.
În ultimii ani, operatorii de infrastructură critică din SUA au devenit mai conştienţi de ameninţare şi au investit mai mult în apărarea cibernetică, deoarece grupurile ruseşti de hacking au rămas active în întreaga lume. Dezinformarea este o ameninţare semnificativă şi ea în contextul atacurilor cibernetice. Annei Neuberger identifică trei narative care circulă deja atât în Ucraina, cât şi în ţările ex-comuniste, legate de intervenţia Rusiei.
- Ucraina este sursa crizei.
- Există ameninţări la adresa Rusiei pe teritoriul Ucrainei.
- Nu există nicio altă alternativă de aplanare a tensiunilor.
Toate se dovedesc însă nefondate - Rusia a fost cea care a mobilizat trupele la graniţa Ucrainei, deci cea care a declanşat criza. Nu există ameninţări la adresa Rusiei, iar americanii şi partenerii europeni fac în continuare apel la rezolvarea pe cale diplomatică a crizei ucrainene.