UE extinde lista cu persoane sancţionate pentru agresiunea Rusiei în Ucraina

UE adaugă noi nume pe lista persoanelor sancţionate pentru criza ucraineană

Miniştrii Afacerilor Externe din statele comunitare au decis ieri să adauge noi nume pe lista persoanelor care au interdicţie de a călători în UE, de a derula afaceri aici şi cărora li s-au îngheţat conturile din băncile europene.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de Externe din UE au decis să extindă lista persoanelor sancţionate care, luni, număra 119 persoane, ruşi şi cetăţeni ucraineni implicaţi direct în mişcarea separatistă din estul ţării. 

Deocamdată, oficialii din UE nu au precizat câte nume noi vor fi adăugate pe listă. În septembrie, Bruxelles-ul a prezentat cel de-al cincilea set de sancţiuni economice aplicate Rusiei din cauza rolului pe care îl joacă în destabilizarea Ucrainei şi alimentarea mişcării separatiste din estul ţării. 

UE a decis să lovească giganţii energetici ruşi, cele mai afectate companii fiind Rosneft, Gazpromneft şi Transneft. Totodată, UE aplică sancţiunile asupra oricărei companii ruse de stat cu o cifră anuală de afaceri mai mare de 27 de miliarde de 27 de miliarde de dolari.

Deja, Rosneft a cerut un împrumut în valoare de 2.000 de miliarde de ruble (49 de miliarde de dolari) de la Fondul de Bunăstare al Rusiei, în care sunt vărsate venituri din exploatarea petrolului. În vară, Rosneft a intrat pe lista neagră a companiilor care nu se mai pot împrumuta în Vest, iar datoriile totale pe care trebuie să le achite în următoarele cinci luni au o valoare totală de 20 de miliarde de euro.

Tot mai multe companii ruse au început să resimtă efectele sancţiunilor aplicate de SUA şi UE, după ce acelea dintre ele în cadrul căruia statul deţine participaţii de cel puţin 50% şi-au pierdut dreptul de a mai împrumuta bani de la antităţi din SUA şi UE. Rosneft, compania petrolieră de stat a Rusiei, a cerut din această cauză un împrumut în valoare de 49 de miliarde de dolari de la un fond în care ajung venituri din petrol, a confirmat Anton Siluanov, ministrul Finanţelor de la Moscova, pentru agenţia de ştiri RIA Novosti. 

Suma cerută de Rosneft reprezintă aproape jumătate din valoarea totală a Fondului de Bunăstare al Rusiei, adică 3.200 de miliarde de ruble (83,2 miliarde de dolari). Regulile de funcţionare a acestui fond stipulează că nu are voie să investească mai mult de 60% din valoarea rezervelor totale. Astfel, dacă va fi aprobat acest împrumut pentru Rosneft, fondul nu ar mai putea ajuta alte companii care au nevoie de lichiditate pentru a compensa pierderea accesului pe pieţele internaţionale, notează „The Moscow Times”. 

După o extindere agresivă, finanţată prin investiţii semnificative, Rosneft are de achitat în intervalul octombrie 2014 - martie 2015 datorii în valoare de 20 de miliarde de dolari, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody`s, citată de Reuters. 

Dincolo de imposibilitatea de a obţine finanţare pe pieţele vestice, gigantul petrolier este afectat sever şi de restricţiile aplicate companiilor cu care făcea afaceri şi care cofinanţau multe proiecte. Luna trecută, americanii de la ExxonMobil au anunţat că se retrag dintr-un parteneriat cu Rosneft pentru explorarea şi exploatarea resurselor din zona arctică, un contract evaluat la sute de miliarde de dolari. 

Ieftinirea rapidă a petrolului din ultimele săptămâni aduce cea de-a treia lovitură simultană pentru Rosneft. Preţul barilului de ţiţei Brent (tranzacţionat pe bursa de la Londra, una dintre cele două referinţe pe plan mondial) a scăzut de la 115 dolari în iulie la 85 de dolari.  

Ultimele săptămâni au adus o ieftinire semnificativă a petrolului în întreaga lume. Dintre toţi marii producători, doar americanii şi saudiţii n-au probleme de pe urma scăderii preţului, în timp ce ruşii pierd miliarde de dolari. De cealaltă parte, ţări precum Rusia, Iranul şi Venezuela – state cu conflicte notorii cu SUA şi rivali pe piaţa petrolului pentru saudiţi – pierd miliarde de dolari pentru fiecare ieftinire de un dolar înregistrată de barilul de petrol. 

 Însă nicio altă ţară producătoare de petrol nu va suferi mai tare ca Rusia. Moscova are de onorat promisiunile prin care a convins măcar o parte din populaţia Crimeei să i se alăture şi are nevoie să arate estului separatist al Ucrainei că nivelul de trai este mai ridicat în Rusia. Pentru toate acestea, de la achitarea salariilor şi pensiilor, operarea spitalelor şi a serviciilor publice, Kremlinul are nevoie ca preţul barilului de petrol să rămână la peste 110 de dolari. Orice ieftinire va însemna o gaură pe care Moscova n-o poate acoperi prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale, nici investiţii. Deja, o bună parte din rezervele băncii centrale au fost înghiţite de eforturile de a stabiliza cursul rublei, puternic afectat de ieşirile masive de capital din economia rusă. 

Bugetul Rusiei pe anul acesta a fost calculat pe un preţ mediu de 117 dolari pe barilul pe petrol în primele nouă luni ale anului, cu o ieftinire la 90 de dolari pe baril în ultimul trimestru din 2014. Pentru 2015, proiecţia bugetară a fost realizată pe un preţ mediu de 100 de dolari. Pentru a compensa eventualele pierderi rezultate din ieftinirea petrolului, Kremlinul ar fi nevoit să apeleze la aşa-zisul Fond de Bunăstare, nou-înfiinţat, din care intenţionează să majoreze salariile şi pensiile în Crimeea, după cum a promis. 

Până acum, UE a adoptat cinci seturi de sancţiuni economice pentru Rusia, primul în aprilie şi cel mai recent la începutul lunii septembrie. Dacă primele trei seturi au fost caracterizate mai degrabă drept laxe, având efect indirect asupra Rusiei, cel de-al patrulea a fost cel mai puternic de până acum şi a reuşit să izoleze sistemul bancar rus. 

Băncile ruseşti la care statul deţine participaţii de cel puţin 50% nu mai au voie să se împrumute de la nicio entitate sau cetăţean din spaţiul comunitar, iar asta în contextul în care sistemul bancar din Rusia este dominat de astfel de bănci controlate de stat. 

Anul trecut, băncile ruseşti au vândut obligaţiuni cu o valoare de până la 15,8 miliarde de euro în ţări din UE. Acest set de sancţiuni, aplicate în iulie, au atras şi măsuri în oglindă aplicate de Moscova. 

După ce Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au aplicat patru seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, Kremlinul a interzis practic complet importurile de produse agroalimentare din Europa şi SUA.

Măsura a afectat deja atât producătorii europeni, cât şi piaţa rusă şi, cel mai probabil, va determina o contracţie economică în Rusia şi o încetinire a ritmului de creştere economică la nivel mondial. 

Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea peninsulei, Kremlinul a fost nevoit acum să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%. 

Deja exclusă din grupul G8, care reuneşte principalele opt ţări industrializate ale lumii, Rusia se pregăteşte acum pentru o perioadă de izolare economică de câţiva ani. De aceea, preşedintele Vladimir Putin a anunţat recent că ţara ar trebui să-şi creeze propriul sistem de carduri de credit.