Rusia caută pretexte pentru a invada Ucraina, inclusiv o „tentativă de lovitură de stat“, avertizează SUA

Trupe de desant ruse

Agenţiile de informaţii americane nu exclud că Rusia ar putea opta "pentru fabricarea unui pretext pentru o invazie, inclusiv prin activităţi de sabotaj şi operaţiuni informaţionale, acuzând Ucraina că pregăteşte un atac iminent împotriva forţelor ruse din estul Ucrainei", a avertizat joi seara Jake Sullivan, citat de Reuters.

Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Statelor Unite, a făcut o declaraţie despre o posibilă invazie militară rusă a Ucrainei . El crede că motivul invaziei ar putea fi „o tentativă de lovitură de stat în Ucraina”.

Agenţiile de informaţii americane nu exclud că Rusia ar putea opta "pentru fabricarea unui pretext pentru o invazie, inclusiv prin activităţi de sabotaj şi operaţiuni informaţionale, acuzând Ucraina că pregăteşte un atac iminent împotriva forţelor ruse din estul Ucrainei", a avertizat joi seara Jake Sullivan, citat de Reuters.

„Comunitatea noastră de informaţii prelucrează informaţii conform cărora Rusia lucrează pentru a fabrica un pretext pentru o invazie, inclusiv operaţiuni de sabotaj şi informare, acuzând Ucraina că pregăteşte un atac asupra forţelor ruse din estul Ucrainei. Am văzut asta în 2014”, a spus el.

„Tentativa de lovitură de stat” ar putea fi motivul pentru care Putin să ordone atacarea Ucrainei, susţine Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Biden.

Washingtonul îşi reafirmă angajamentul de a sprijini militar Kievul

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a reafirmat joi angajamentul Statelor Unite de a furniza "asistenţă defensivă" armatei ucrainene, în contextul în care discuţiile dintre Rusia şi occidentali nu au reuşit să reducă tensiunea de la frontierele Ucrainei, notează AFP.

În cursul unei discuţii telefonice cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, Lloyd Austin s-a referit la "întărirea nejustificată a poziţiei militare ruse în Ucraina şi la frontierele acesteia", a indicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

El "a reafirmat sprijinul de neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv eforturile în curs de a întări capacităţile forţelor ucrainene prin furnizarea de asistenţă defensivă", le-a precizat John Kirby jurnaliştilor.

Cei doi nu au discutat despre vreun armament anume, şeful Pentagonului pur şi simplu "reafirmând angajamentul nostru de a ajuta Ucraina să se apere", a adăugat el.

Washingtonul a oferit Ucrainei arme uşoare, nave de patrulare şi lansatoare de rachete antitanc Javelin, dar mulţi congresmeni ar dori ca administraţia Biden să facă mai mult.

Senatori democraţi americani influenţi au dezvăluit miercuri un nou proiect de sancţiuni care vizează să îl pedepsească pe preşedintele rus Vladimir Putin şi să ofere ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse a Ucrainei.

Legea numită "A apăra suveranitatea Ucrainei" mai prevede un ajutor militar suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari acordat Ucrainei pentru a face faţă unei invazii ruse, mai mult decât dublu faţă de ceea ce administraţia preşedintelui Joe Biden a oferit Kievului anul trecut.

Potrivit Wall Street Journal, administraţia Biden are în vedere să furnizeze Kievului elicoptere destinate iniţial armatei afgane.

Occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldaţi, tancuri şi artilerie la frontierele Ucrainei pentru a pregăti un atac împotriva acestei ţări, intenţie negată de autorităţile ruse.

John Kirby a precizat joi că două treimi dintre aceşti soldaţi ruşi vin din alte regiuni militare şi că doar o treime erau deja staţionaţi în regiune.

"Rămânem foarte preocupaţi de prezenţa Rusiei în apropierea frontierei cu Ucraina", a adăugat el. "Rămânem foarte preocupaţi de ceea ce pare a fi un refuz din partea lor de a găsi o modalitate de dezescaladare", a mai spus purtătorul de cuvânt.

"Nu am văzut niciun semn de reducere a acestei poziţii militare", a adăugat el. "Şi o urmărim foarte atent", a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, citat de AFP.

SUA au avertizat joi seara că sunt "pregătite de orice scenariu" în privinţa Rusiei, de la continuarea dialogului la represalii "severe", la finalul a trei runde de discuţii diplomatice care nu au permis dezamorsarea unui nou posibil conflict în Ucraina, comentează vineri France Presse.

După o întâlnire americano-rusă, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă "divergenţele" profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra "urgenţei" dialogului.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul "în zilele următoare", într-atât de mari sunt dezacordurile.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

"Vom reflecta şi ne vom consulta cu aliaţii şi partenerii noştri despre ceea ce vom face", a spus Jake Sullivan, consilierul preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională.

În timp ce serviciile de informaţii americane apreciază, potrivit lui, că Rusia "nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la o posibilă invazie" în ţara vecină, consilierul preşedintelui Biden a dat asigurări că SUA sunt "pregătite pentru orice fel de scenariu".

"Suntem pregătiţi să facem progrese la masa negocierilor", dar şi "să luăm măsuri necesare şi adecvate pentru a ne apăra aliaţii, a ne susţine partenerii şi a da un răspuns ferm la orice fel de agresiune", "la unison" cu aliaţii europeni, a declarat a declarat Sullivan.

Occidentul acuză Rusia că a desfăşurat cel puţin 100.000 de soldaţi la frontiera cu Ucraina în vederea unei potenţiale invazii, însă Kremlinul dezminte această intenţie şi cere la rândul său ca NATO să-şi modifice postura pe care o consideră "ameninţătoare" la porţile sale.

"Situaţia în regiune este periculoasă", a avertizat joi secretarul general al OSCE, Helga Schmid, în deschiderea Consiliului permanent al Organizaţiei în capitala austriacă. "Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, o modalitatea de a opri escaladarea şi de a începe restabilirea încrederii, transparenţei şi cooperării", a pledat ea.

OSCE este "un loc unic pentru aceasta", a insistat Helga Schmid, în timp ce Moscova privilegiază dialogul bilateral cu Washingtonul, întrucât consideră că ţările europene s-ar afla într-o poziţie de "subordonare" faţă de SUA, după cum scrie presa rusă.

Polonia, care a preluat la începutul acestui an preşedinţia anuală, prin rotaţie, a OSCE de la Suedia, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, la fel ca alte ţări din Europa de Est, aflate odinioară sub autoritatea Moscovei, notează AFP.

"Se pare că riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată într-atât de ridicat în cursul ultimilor 30 de ani", a avertizat ministrul de externe polonez Zbigniew Rau. Este "o provocare majoră pentru această organizaţie, al cărei scop este tocmai acela de a ţine războiul departe de Europa", a adăugat el.

În aceeaşi ordine de idei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că dialogul este "absolut esenţial" pentru a "evita orice formă de confruntare care ar fi un dezastru pentru Europa şi lumea" întreagă.

"Nu poate fi nici vorba de a negocia sub presiune", a avertizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în timp ce ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a spus că "respinge cu fermitate şantajul", adăugând că "atacurile şi ameninţările nu dau niciodată roade".

Confruntat cu atitudinea glacială a Occidentului faţă de cererile Kremlinului, care vrea în special garanţii că Alianţa Nord-Atlantică îşi va închide porţile în faţa noilor candidaţi la aderare din Europa de Est, cum ar fi Ucraina, reprezentantul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a denunţat "absenţa unui răspuns adecvat".

"Totul s-a concentrat pe îngrijorările lor faţă de aşa-zisul comportament agresiv al Rusiei", a spus oficialul rus în finalul reuniunii de la Viena."Este clar o dezamăgire", a adăugat el.

Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE în zonele controlate de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a deplâns situaţia Michael Carpenter, declarându-se "extrem de îngrijorat" de ceea ce se petrece.

Din 2014, OSCE este mandatată să verifice respectarea acordurilor de pace de la Minsk în regiunile Lugansk şi Doneţk, unde o bună parte din teritoriu se află sub controlul miliţiilor separatiste susţinute de Moscova.