Putin vrea ca transnistrenii să-şi decidă singuri soarta

Preşedintele Rusiei a luat act de cererea Tiraspolului şi speră ca rusofonii din Transnistria să îşi poată decide soarta. Totodată, liderul de la Kremlin a admis pentru prima oară că militari ruşi au contribuit la anexarea Crimeei.

Întrebat, într-o conferinţă de presă despre Transnistria, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a apreciat că „oamenii de acolo sunt puternic pro-ruşi iar Rusia va face tot ce depinde de ea pentru a le da posibilitatea de a-şi decide destinul”. Anterior, un purtător de cuvânt al Kremlinului apreciase că Putin a luat act de decizia Tiraspolului de a cere să fie primită în Federaţia Rusă, dar nu a fixat un termen pentru analizarea acestei cereri. Sovietul Suprem al autoproclamatei republici de pe malul răsăritean al Nistrului a solicitat autorităţilor de la Moscova să ia act de dorinţa populaţiei locale - exprimată printr-un referendum organizat în 2006 - de a deveni subiect al Federaţiei Ruse.

Rusia a ocupat Crimeea pentru că se apropia NATO

Preşedintele Putin a recunoscut, totodată, pentru prima oară, că militari ruşi, purtând uniforme fără însemne, au participat activ la pregătirea anexării provinciei ucrainene Crimeea. Liderul de la Kremlin, care susţinuse până acum că în Crimeea au operat doar grupurile de autoapărare formate din localnici, a apreciat că prezenţa militarilor ruşi a fost necesară pentru a proteja populaţia locală şi a garanta organizarea referendumului - care, la sfârşitul lunii mai, s-a soldat cu un vot popular masiv în favoarea secesiunii faţă de Ucraina şi alipirea la Rusia. În plus, a punctat Putin, intervenţia în Crimeea a fost determinată de extinderea NATO şi de apropierea infrastructurii aliate de graniţele Federaţiei Ruse.

Putin dezminte că Rusia ar opera în regiunea Doneţk

Într-o emisiune televizată, în care doi jurnalişti de la televiziunile de stat ale Moscovei moderează întrebări puse de un public ce pare ales pe sprânceană (cadre militare, marinari în termen, femei cu flori în braţe), Putin a calificat drept „nonsens” informaţiile referitoare la prezenţa trupelor speciale ruseşti printre manifestanţii din estul Ucrainei: „Nu există unităţi speciale, forţe speciale sau instructori acolo” care să agite spiritele şi să ridice populaţia împotriva puterii de la Kiev. Oamenii s-ar fi revoltat pentru că autorităţile centrale le-au ignorat drepturile şi cererile legitime, a comentat preşedintele rus, cerând guvernului Ucrainei să deschidă un „dialog adevărat” cu populaţia rusofonă. Dislocarea de avioane militare şi tancuri nu poate rezolva problemele din răsăritul Ucrainei, intervenţia în forţă împotriva protestatarilor din regiunea Doneţk fiind, în opinia liderului rus, o „crimă gravă”. Şeful statului rus a apreciat că „este o iluzie că toate problemele internaţionale pot fi rezolvate cu forţa” şi şi-a exprimat speranţa că nu va fi nevoit să trimită trupe ruseşti în Ucraina, deşi consideră că ar avea deplin drept să o facă, la o adică. De altfel, a completat Putin, marile puteri trebuie să imagineze un mecanism funcţional de rezolvare a problemelor fără recursul la forţă. Demararea negocierilor de la Geneva „este foarte importantă, la fel cum este important să gândim împreună la cum poate fi depăşită actuala situaţie”, a mai spus Putin, cu trimitere la negocierile cvadripartite de la Geneva.

Referindu-se la alegerile prezidenţiale din Ucraina, şeful statului rus a apreciat că principalii favoriţi - Timoşenko şi Poroşenko - sunt personaje bine cunoscute la Moscova - dar Rusia este dispusă să colaboreze cu oricine va prelua funcţia supremă la Kiev.

Ţarul guvernează de la televizor

„Există multe apeluri la o intervenţie a Rusiei în Ucraina de răsărit, unele venite chiar din Ucraina” - acesta este modul tradiţional în care moderatorii formulează întrebările în întâlnirile cu preşedintele Putin. Nici de data aceasta nu s-a întâmplat altfel. Aproximativ 2,5 milioane de întrebări i-au fost trimise liderului de la Kremlin de către publicul emisiunii „În prima linie” - prin e-mail, telefon sau SMS, pe Facebook şi prin alte căi de comunicare deschise de televiziunile de stat înaintea emisiunii de joi dimineaţă, transmisă în direct de principalele canale media ruseşti. A fost cea de-a 12-a ediţie a generic numitei „Ore de discuţii”, organizată în timpul mandatelor lui Vladimir Putin. De fiecare dată, după emisiune sunt raportate noi recorduri în privinţa numărului de întrebări, a audienţei şi a duratei emisiunii, respectiv a dispoziţiei preşedintelui de a transmite populaţiei ceea ce aceasta trebuie să afle despre buna guvernare a Federaţiei.

De regulă, la finalul acestor emisiuni, Guvernul Rusiei anunţă schimbări în politicile sociale şi economice, conforme cu răspunsurile date de Putin la întrebările primite de la asistenţa compusă din jurnalişti agreaţi, personalităţi publice apropiate cercurilor puterii şi personaje anonime simbolizând cele mai relevante categorii sociale ale momentului. De data aceasta au ieşit în evidenţă marinarii şi locuitorii Crimeei.

Autor Cristian Ştefănescu

Redactor Medana Weident

Articol publicat pe dw.de.