Putin a susţinut o conferinţă maraton cu un număr record de jurnalişti: a lăudat bătălia pentru Alep şi a acuzat SUA de noua cursă a înarmării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin, la întâlnirea sa tradiţională de sfîrşit de an cu jurnaliştii FOTO Ramil Sitdikov/Sputnik via RT
Vladimir Putin, la întâlnirea sa tradiţională de sfîrşit de an cu jurnaliştii FOTO Ramil Sitdikov/Sputnik via RT

Conferinţa de presă maraton cu ocazia sfârşitului de an a lui  Vladimir Putin, în cadrul căreia preşedintele rus a răspuns la întrebări ale jurnaliştilor ruşi şi străini, s-a desfăşurat astăzi sub semnul unei lumi tot mai instabile.

Timp de trei ore şi 54 de minute, actualul lider de la Kremlin şi-a expus punctul de vedere asupra situaţiei globale, relaţiilor Rusiei cu alte ţări şi situaţiei economice a Rusiei. Pentru Putin, acest eveniment a constituit un nou prilej de şlefuire a imaginii sale.

Dacă va candida la alegerile prezidenţiale din 2018

Chestionat de un jurnalist de la Kommersant dacă va candida în 2018 pentru a obţine cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin s-a arătat iritat, spunând că întrebarea este „provocatoare“.

El nu a oferit un răspuns clar, spunând doar că va lua o decizie în acest sens în funcţie de situaţia Rusiei şi a lumii.

Putin se află la conducerea Rusiei din 2000. El a fost premier din 2008 şi până în 2012, din cauza unei limitări a numărului de mandate consecutive de preşedinte, însă a revenit în funcţie în 2012.

Întrebat dacă sunt posibile alegeri anticipate, un subiect speculat de unele publicaţii, liderul de la Kremlin a răspuns că este un lucru „nefezabil“.

El a aprecat că Rusia nu are nevoie de alegeri anticipate, potrivit Reuters.

„Daţi-mi voie să o spun în mod direct: este posibil, dar nu este necesa“, a răspuns Putin acestei întrebări.

Mai toată lumea se aşteaptă ca Putin să candideze pentru un nou mandat în primăvara anului 2018.

Despre relaţiile cu Europa de Vest

„Nu suntem la originea deteriorării relaţiilor ruso-europene, în special ruso-germane“, i-a declarat preşedintele rus unui corespondent al RT în Germania.

Potrivit lui, politicienii europeni sunt de vină, întrucât au susţinut „lovitura de stat“ - aşa cum cataloghează Rusia manifestaţiile proeuropene de la Kiev de la sfârşitul anului 2013 -, în loc să o dezaprobe.

Manifestaţiile proeuropene din Ucraina au izbucnit pe fondul refuzului preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de a semna Acordul de asociere cu UE. Ianukovici a reprimat manifestaţiile în  sânge, după care a fugit în Rusia. Ulterior, Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi a susţinut militar şi logistic rebelii proruşi din estul Ucrainei în conflictul armat cu trupele guvernamentale ucrainene.

Uniunea Europeană şi SUA au răspuns cu sancţiuni economice împotriva Rusiei.

Despre democraţia americană

„Problema democraţiei americane constă în arhaismul sistemului electoral american“, i-a răspuns Putin unui jurnalist al postului pro-Kremlin RT la o întrebare despre democraţia americană.

Despre asasinarea ambasadorului Andrei Karlov

Uciderea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, este „un atentat contra relaţiilor ruso-turce“, aporeciază Putin, adăugând că această tragedie nu va influenţa relaţiile dintre Moscova şi Ankara.

Despre bătălia pentru Alep

„Eliberarea Alepului este cea mai mare operaţiune umanitară a lumii contemporane, care nu ar fi putut fi făcută fără participarea Rusiei, Turciei şi Iranului“, s-a felicitat liderul de la Kremlin, în ciuda miilor de civili ucişi în bombardamentele aviaţiilor militare ale Rusiei şi regimului de la Damasc asupra părţii de est a oraşului Alep.

Despre Ucraina

Un jurnalist ucrainean l-a întrebat pe preşedintele rus dacă îşi dă seama că ruşii sunt văzuţi ca o forţă de ocupaţie în Ucraina. „Este important ca armata ucraineană să nu ajungă ea însăşi o forţă de ocupaţie în estul Ucrainei“, a răspuns, pe un ton sec, Putin.

El a mai declarat că are încredere în faptul că relaţiile Moscovei cu Kievul se vor normaliza „mai devreme sau mai târziu“.

Întrebat despre o eventuală eliberare a regizorului ucrainean Oleh Senţov şi altor ucraineni încarceraţi în Rusia, Putin a îndemnat la un acord cuprinzător în vederea eliberării tuturor prizonierilor, inclusiv a celor încarceraţi în Ucraina.

Despre cursa înarmării

„O nouă cursă a înarmării a devenit posibilă de când Statele Unite au ieşit din Tratatul privind reducerea armelor strategice“, i-a răspuns Putin unui jurnalist al BBC.

Referindu-se la declaraţia preşedintelui ales american Donald Trump despre necesitatea ca Statele Unite să-şi consolideze capacităţile nucleare, Putin consideră acest angajament nu reprezintă o surpriză.

„Nu este nimic neobişnuit“ în angajamentul lui Donald Trump de a consolida forţele nucleare americane, a apreciat liderul de la Kremlin.

În conferinţa sa anuală de presă, Putin a apreciat, de asemenea, că forţele ruse sunt mai puternice decât cele ale oricărui alt potenţial agresor.

Însă el a recunoscut că armata Statelor Unite este mai mare.

„Într-adevăr, ei (americanii) au mai multe rachete, mai multe submarine şi mai multe avioane de transport, nu contrazicem asta, dar noi suntem pur şi simplu mai puternici decât orice agresor“, a spus el.

Despre alegerile din Statele Unite

Comentând alegerile din Statele Unite, Putin a remarcat că Partidul Democrat a pierdut şi scrutinul legislativ, pe lângă cel prezidenţial. „Sunt de blamat? Oare Rusia este vinovată de tot ce se întâmplă?“, a declarat preşedintele rus, respingând acuzaţiile serviciilor secrete americane că s-a implicat direct în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

„Nimeni, în afară de noi, nu credea în victoria lui Donald Trump“, a spus liderul rus, invitându-i pe democraţii americani să piardă cu demnitate.

Răspunzând la acuzaţiile potrivit cărora Rusia s-a amestecat în alegerile americane, Putin a declarat că hackerii s-ar fi putut afla oriunde.

El a ridicat din umeri în privinţa acuzaţiilor Washingtonului cu privire la afiliaţia rusă a acestora.

Întrebat cum a răspuns acuzaţiilor preşedintelui american Barack Obama în conversaţia pe care au purtat-o în marja summitului G20, în China, liderul de la Kremlin a spus că el nu face niciodată publice discuţii confidenţiale.

Putin l-a lăudat, pe de altă parte, pe Trump.

El a spus că Rusia speră să dezvolte cu Statele Unite „relaţii de afaceri şi constructive care să fie atât în beneficiul Rusiei, cât şi al Statelor Unite“.

Într-o replică adresată lui Barack Obama - care a spus că „Ronald Reagan s-ar întoarce în mormânt“ dacă ar vea rezultatele unor sondaje potrivit cărora mai bine de unul din trei republicani îl văd pe Putin cu ochi buni -, liderul de la Kremlin a spus că ar fi fericit să vadă că partidul său a obţinut victoria.

El a criticat, de asemenea, administraţia americană, pe care o acuză că a încercat să dea vina pentru înfrângerea democratei Hillary Clinton prin acuzaţii cu privire la un amestec rus în alegeri.

Rusia a respins în mai multe rânduri acuzaţii potrivit cărora Moscova este implicată în atacuri cibernetice împotriva Statelor Unite.

Donald Trump s-a declarat în repetate rânduri un admirator al lui Vladimir Putin, în timp ce preşedintele rus i-a întors cuvintele bune la adresa sa cu tot felul de laude. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că relaţiile ruso-americane sunt „îngheţate“ în prezent, fiind aşteptată o detensionare odată cu învestirea lui Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, la 20 ianuarie 2017.

Despre uciderea opozantului Boris Nemţov

Vladimir Putin susţine că urmăreşte investigaţiile în cazul uciderii opozantului rus Boris Nemţov, la doi paşi de Kremlin. El a subliniat că oamenii politici sunt expuşi riscului de a fi ucişi, dând ca exemplu asasinarea ambasadorului rus în Turcia Andrei Karlov.  Deşi era cel mai înverşunat critic al său, actualul lider de la Kremlin spune că avea relaţii bune cu Nemţov.

Despre situaţia economică a Rusiei

Prima întrebare a fost pusă de postul de radio Moriak şi s-a referit la situaţia economică a Rusiei.

„Trebuie să comparăm rezultatele din anii 2015 şi 2016. PIB-ul s-a diminuat cu 3,7% anul trecut, iar, în acest an, scăderea este de 0,5%“, a declarat preşedintele rus. În opinia sa, aceste rezultate sunt bune. Inflaţia este de 5,5% în 2016, ceea ce, la fel, potrivit lui Putin, este ceva pozitiv în comparaţie cu ultimii ani.

Preşedintele rus a ţinut să sublinieze, totodată, că rata natalităţii a crescut, în timp ce cea a mortalităţii a scăzut.

- Ştirea iniţială -

Această conferinţă de presă devenită deja tradiţie ar fi trebuit să aibă loc ieri, dar a fost amânată pentru astăzi ca urmare a asasinării, la Ankara, a ambasadorului rus în Turcia Andrei Karlov.

Ambasadorul Andrei Karlov a fost îngropat joi într-un cimitir din nordul Moscovei în prezenţa lui Vladimir Putin.

Cea de-a 12-a mare întâlnire de sfârşit de an cu presa i-a oferit lui Putin prilejul să se exprime după această tragedie pentru diplomaţia rusă, dar şi în contextul răcirii relaţiilor cu Occidentul până aproape la nivelul din perioada Războiului Rece.

Uniunea Europeană a prelungit luni sancţiunile economice impuse Rusiei ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea, în martie 2014, şi implicării sale de partea forţelor separatiste în conflictul armat din estul Ucrainei.

Rusia este criticată de asemenea pentru campania sa militară din Siria, unde intervine de partea liderului regimului de la Damasc Bashar al-Assad şi vizează, contrar spuselor sale, mai mult forţele rebele decât organizaţia teroristă Statul Islamic, precum şi pentru eforturile sale de destabilizare a Occidentului.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a apreciat că relaţiile Moscovei cu Occidentul „sunt îngheţate“, spunând că Moscova mizează pe o schimbare odată cu instalarea preşedintelui ales american Donald Trump la Casa Albă.

Pentru a-şi face auzite mesajele, Vladimir Putin a ţinut să aleagă personal jurnaliştii care să-i pună întrebări.

Conferinţa de presă maraton de anul trecut a avut loc la Centrul Comercial Internaţional din Moscova şi a durat trei ore şi şapte minute. Preşedintele rus a răspuns atunci la 47 de întrebări, adresate de 32 de jurnalişti (27 ruşi şi 5 străini).

Recordul privind durata a fost stabilit în 2008, când Putin a răspuns la 106 întrebări timp de patru ore şi 40 de minute.

1.437 de jurnalişti - un număr record - s-au acreditat în acest an pentru a încerca să-i dea o întrebare, de regulă confortabilă, preşedintelui rus.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite