Putin a decorat în secret peste 300 de jurnalişti care au relatat „obiectiv” despre evenimentele din Crimeea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat prin decret prezidenţial mai bine de 300 de decoraţii pentru „relatarea obiectivă a evenimentelor din Crimeea”, transmite cotidianul rus „Vedemosti”.

Prin decretul prezidenţial cu numărul 269, semnat la 22 aprilie, preşedintele Vladimir Putin a acordat medalii şi decoraţii de stat pentru mai bine de 300 de jurnalişti. Precedentul decret semnat de Putin, cu numărul 268, avea ca obiect „reinstaurarea în drepturi a persoanelor oprimate din Crimeea”, transmite „Vedomosti”. 

Potrivit publicaţiei, pe site-ul oficial al preşedinţiei ruse, decretul 269 lipseşte, trecându-se direct de la 268 la 270, acesta din urmă fiind semnat tot la 22 aprilie şi care vizează normele de reglementare pentru Administraţia Federală Antidrog. 

Asta înseamnă că decretul nu ţine de „activitatea publică” a preşedintelui, a explicat pentru „Vedomosti” serviciul de presă al preşedinţiei ruse. 

Potrivit documentului, cei peste 300 de jurnalişti au fost decoraţi pentru „profesionalism şi obiectivitate în relatările despre evenimentele din Republica Crimeea”. Aproximativ 90 dintre aceşti jurnalişti sunt corespondenţi, care au relatat de la faţa locului. 

Numărul ridicat de medalii acordate este unul fără precedent, scrie publicaţia rusă, aducând ca exemplu războiul din Georgia. „În 2008, după evenimentele din Oseţia de Sud, preşedintele Dmitri Medvedev a acordat medalii pentru doar 11 jurnalişti”, scrie „Vedomosti”. 

De cealaltă parte, Statele Unite ale Americii au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că vor acorda un ajutor adiţional în valoare de 1,25 milioane de dolari pentru subvenţionarea presei libere din Ucraina, adică organizaţiile media în care nu au apărut articole de propagandă influenţate de Rusia. Până acum, diverse agenţii şi organizaţii americane au alocat peste 10 milioane de dolari pentru a sprijini presa liberă din Ucraina, pentru ca aceasta să asigure un scrutin electoral transparent. 

„Presa din Ucraina s-a confruntat cu provocări serioase în ultimele luni – peste 500 de jurnalişti au fost hărţuiţi, bătuţi, răpiţi şi unul dintre ei chiar ucis”, a motivat ajutorul Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA, agenţia prin care se vor acorda fondurile. 

Pe 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/propagand" target="_blank">View the story "Propagandă" on Storify</a>]

Rusia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite