Diplomaţii americani, sub asediu la Moscova

Diplomaţii americani aflaţi în misiune la Moscova nu sunt deloc încântaţi de noua lor viaţă, simţindu-se izolaţi şi supravegheaţi la orice pas de contraspionajul rusesc.

Viaţa diplomaţilor americani de la Moscova s-a schimbat radical. Pe fondul celei mai tensionate perioade în relaţiile ruso-americane de la sfârşitul Războiului Rece, emisarii Washingtonului în capitala Rusiei au sentimentul că sunt lăsaţi singuri în mijlocul furtunii şi urmăriţi peste tot de contraspionajul ţării gazdă. Această situaţie le afectează serios munca, scrie The New York Times (NYT), care citează surse apropiate dosarului din Departamentul de Stat şi comunitatea americană de informaţii.

Potrivit cotidianului american, Statele Unite nu mai au o activitate diplomatică uzuală în Rusia. Cu toate că relaţiile dintre cele două ţări nu sunt suspendate, comunicarea pe canale diplomatice este la cel mai jos nivel de la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, apropiindu-se chiar de zero. Nici contactele cu elita locală nu mai sunt atât de frecvente ca acum trei-patru ani. De altfel, dejunurile şi recepţiile, cândva adevărate rutine diplomatice, lipsesc cu desăvârşire acum. Mai mult, contraspionajul rusesc şi-ar fi îndreptat mai mulţi ochi şi mai multe urechi spre clădirea din cartierul Presnenskii care serveşte drept sediu pentru diplomaţii americani. Ţinând cont de acest aspect, colectarea de informaţii de la surse locale a devenit extrem de riscantă.

Nici diplomaţii ruşii trimişi la Washington nu o duc mai bine. Atât fostul ambasador Serghei Kisliak cât şi succesorul său în post Anatoli Antonov s-au plâns de o profundă izolare, dar şi de evitarea de către localnici a oamenilor aflaţi în subordinea lor.

Relaţiile ruso-americane au fost mereu dificile, dar s-au înrăutăţit atât de mult în ultimii patru ani încât au ajuns la cel mai jos nivel. Mai multe dosare internaţionale au dus spre această situaţie, cele mai spinoase fiind anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie 2014, conflictele armate din Ucraina şi Siria, amestecul Kremlinului în ultimul scrutin prezidenţial din Statele Unite şi cazul Serghei Skripal, fostul agent dublu rus otrăvit pe 4 martie cu o substanţă neurotoxică pe teritoriul britanic. Arătată cu degetul în ultimele două dosare menţionate, Moscova a negat constant orice implicare.

Aceste puncte de divergenţă au provocat valuri de sancţiuni economice şi expulzări de diplomaţi. În cazul Skripal, ruşii şi americanii au expulzat reciproc câte 60 de diplomaţi, măsură însoţită de confruntări verbale şi mici şicanări. Aceasta nu a fost decât ultima serie de expulzări de diplomaţi între Moscova şi Washington.

Anterior, Barack Obama, predecesorul lui Donald Trump la Casa Albă, a ordonat expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi în baza suspiciunilor de intervenţie în alegerile prezidenţiale american din 8 noiembrie 2016. Ulterior, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Departamentului de Stat să-şi reducă cu 60 la sută personalul în Rusia, astfel încât să exite paritate de diplomaţi.

În pofida instalării lui Trump la Casa Albă şi deschiderii arătate de acesta faţă de liderul de la Kremlin, atât diplomaţii de la Moscova cât şi colegii lor de la Washington vor fi nevoiţi încă o bună perioadă să înoate în ape tulburi.