Cum arată cea mai puternică armă dezvoltată de ruşi, capabilă să distrugă o naţiune

Rusia se pregăteşte să testeze una dintre cele mai puternice arme ale sale, racheta balistică intercontinentală RS-28 Sarmat, care poate distruge un teritoriu cât al Franţei. Cunoscută şi ca Satan 2, RS-28 Sarmat este concepută astfel încât să rămână invizibilă pentru sistemele de detectare şi să se deplaseze cu o viteză atât de mare încât scuturile de apărare să fie inutile, scrie presa rusă.

Potrivit „The National Interest“, noua rachetă, la care se lucrează de şapte ani, va fi dotată cu patru motoare RD-274, va cântări 100 de tone, va putea transporta o încărcătură de 10 tone, adică până la 15 focoase termonucleare, şi va avea o rază de acţiune de cel puţin 10.000 de kilometri. De asemenea, Sarmat va efectua zboruri suborbitale până la punctul în care focoasele se desprind şi sunt capabile să lovească ţinte independente. Presa rusă scrie că această armă nucleară poate şterge de pe suprafaţa pământului un teritoriu cât al Franţei, care are puţin peste 643.000 de kilometri pătraţi.

Primele prototipuri ale noii rachete balistice intercontinentale au fost deja construite şi urmează să fie testate în vară. Dacă va trece cu succes testele, RS-28 Sarmat va intra în dotarea armatei ruse până în 2018.

Rachetele Sarmat vor înlocui rachetele balistice intercontinentale R-36M2 Voevoda (SS-18 Satan, conform terminologiei NATO), concepute în perioada Războiului Rece şi instalate la bazele aeriene de la Ujur, în Siberia Orientală, şi Dombarovski, în apropiere de Munţii Ural.

În imagine R-36M2 Voevoda (SS-18 Satan, conform terminologiei NATO), care va fi înlocuită cu RS-28 Sarmat FOTO defence.pk

Armata rusă a mai testat recent rachete balistice. În octombrie anul trecut au fost testate rachete echipate cu focos multiplu de tip RS-24. Focosul de tip RS-24 va fi elementul-cheie al capacităţilor balistice strategice ale Federaţiei Ruse, potrivit Ministerului rus al Apărării.

Şi Statele Unite au început să construiască o rachetă care să înlocuiască Minuteman III.

Perfecţionarea şi dezvoltarea de noi arme nucleare continuă în pofida Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), semnat de SUA şi Uniunea Sovietică în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988. Acest tratat obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Rusia se arată deranjată în special de planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice americane în România şi Polonia. Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională pe 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO. Moscova consideră că sistemele antibalistice instalate în Europa sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

UE, alarmată în legătură cu Armenia

Pe de altă parte, fostul premier armean Hrant Bagratian a provocat panică în mai multe capitale ale lumii după ce a susţinut că ţara sa deţine arme nucleare şi are capacitatea de a le fabrica. Mai mult, el a propus utilizarea acestei arme pentru asigurarea securităţii Armeniei şi a regiunii Nagorno-Karabah în faţa Azerbaidjanului şi a Turciei.

Autorităţile de la Baku intenţionează să ridice această problemă la ONU, în timp ce Uniunea Europeană se abţine deocamdată de la comentarii.

„Cunoaşteţi poziţia noastră cu privire la proliferarea nucleară. Oricum, trebuie să verific această informaţie“, a declarat Maja Kocijancici, purtătoarea de cuvânt a Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

Autorităţile de la Erevan au lansat acum o săptămână o procedură în vederea recunoaşterii independenţei Nagorno-Karabah, o regiune separatistă cu populaţie majoritar armeană şi recunoscută la nivel internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.