Ambasadorul rus pe lângă Alianţa Nord-Atlantică: Rusia nu va permite ca Marea Neagră să devină „lac NATO“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aleksandr Gruşko, ambasadorul Rusiei la NATO
Aleksandr Gruşko, ambasadorul Rusiei la NATO

Rusia va răspunde în mod adecvat la posibilele ameninţări ale NATO în Marea Neagră şi nu va permite ca aceasta să devină un „lac NATO“, a declarat reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, într-un interviu apărut marţi în oficiosul Rossiiskaia Gazeta, citat de Interfax.

 „NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră“, a declarat diplomatul rus în interviu, scrie agerpres.ro.

Comentând cu privire la recentele declaraţii ale preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un 'lac rusesc', Aleksandr Gruşko a afirmat că 'Alianţa Nord-Atlantică înţelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată „un lac NATO“'.

„Vom lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza posibilele ameninţări şi încercări de a exercita presiuni militare la adresa Rusiei din direcţia sudică“, a avertizat diplomatul rus.

Potrivit lui Gruşko, „tendinţa spre deteriorare a relaţiilor între Rusia şi NATO“ nu s-a epuizat încă. Alianţa continuă politica de descurajare a Rusiei, în ciuda apelurilor acesteia din urmă la dialogul politic, susţine el.

„Nu vreau să spun că în relaţiile noastre cu NATO e război rece, dar Alianţa recurge la schemele de asigurare a securităţii din perioada 'războiului rece'', a declarat el, adăugând că „aceasta trezeşte îngrijorarea pentru că astăzi este vorba nu doar despre politică, ci şi de construcţie militară“.

În opinia sa, politica ia forme concrete în măsuri de genul celor care sunt acum puse în practică de SUA şi de aliaţii lor din Europa de Est, o aluzie la prezenţa, prin rotaţie, a trupelor NATO în Est şi la posibilitatea creşterii acestei prezenţe. NATO va aborda subiectul desfăşurării de forţe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianţei din iulie, de la Varşovia.

Referitor la evoluţii, diplomatul rus a afirmat că „nu există semne că ţările NATO ar fi pregătite să îşi revizuiască politica actuală“ faţă de Rusia, accentuând în acest context importanţa Actului fondator Rusia-NATO pe care Moscova îl percepe la ora actuală ca pe unul dintre puţinii factori care împiedică consolidarea militară a Organizaţiei în Est.

Rusia susţine că desfăşurarea unor forţe ale NATO în apropierea graniţelor sale ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia din 1997.

Relaţiile dintre NATO şi Rusia traversează în prezent o criză fără precedent de la încheierea „războiului rece“, după ce Alianţa şi-a suspendat cooperarea cu Rusia ca urmare a rolului acesteia în criza ucraineană.

Rusia a anexat în martie 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi acordă sprijin militar şi cu trupe rebelilor separatişti din estul Ucrainei, scena unui conflict militar de peste doi ani între armata Kievului şi rebeli proruşi. 

Iohannis: România va pleda la Summitul NATO pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre 

România va pleda la Summitul NATO de la Varşovia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.

 "România va pleda inclusiv în cadrul acestuia (Summitului NATO — n.r.) pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică", a afirmat Iohannis, la deschiderea Programului "Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil".

El a subliniat că regiunea Mării Negre are o semnificaţie specială, fiind frontieră pentru NATO şi Uniunea Europeană şi un punct de congruenţă comercială, culturală şi de securitate între Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Şeful statului a adăugat că această regiune reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO şi UE, cu toate ameninţările, riscurile şi provocările care vin din aceste zone.

"Acest spaţiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic şi energetic. Prezenţa unor conflicte îngheţate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalităţii transfrontaliere şi tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar şi crucială pentru securitatea continentului nostru şi chiar a spaţiului euro-atlantic în ansamblu", a susţinut Iohannis.

Şeful statului a arătat că în prezent există un spectru mai larg de provocări, cu un complex de ameninţări ce nu puteau fi anticipate cu câţiva ani în urmă şi care fac mediul de securitate imprevizibil.

"În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră. Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violenţă, terorism internaţional care afectează continentul european şi migraţie ilegală.

Aceste fenomene sunt favorizate şi de dificultatea găsirii unor soluţii durabile pentru criza din Siria sau Yemen şi pentru stabilizarea situaţiei din Libia şi Irak. Simultan, ne confruntăm cu ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate şi promptitudine", a spus Iohannis.

El a indicat că cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii şi a rezilienţei statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătate.

"Cred că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora. România acţionează responsabil şi contribuie substanţial prin iniţiativele pe care le-a promovat şi le promovează la realizarea acestui obiectiv", a subliniat şeful statului.

Iohannis a indicat că problema securităţi energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă.

"Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră", a spus el.

Şeful statului a arătat că, în acest mediu de securitate regional complex şi instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate, respectiv consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi a profilului său în NATO şi în UE. 

Ministerul român al Apărării a anunţat în urmă cu câteva luni că va iniţia demersuri pentru a crea o structură navală permanentă în Marea Neagră, după modelul grupurilor navale NATO. Subiectul va fi pus în discuţie la summit-ul Aliantei din iulie, din Polonia.

România, Bulgaria şi Turcia poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, anunţa recent şi  ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, citat de site-ul Novinite.com.  "Bulgaria poartă discuţii cu România şi Turcia", a declarat Daniel Mitov la Bruxelles.

"Se discută despre suplimentarea capacităţilor militare în zona Mării Negre", a precizat şeful diplomaţiei bulgare.

"Bulgaria va face tot posibilul pentru consolidarea capacităţilor militare în zona Mării Negre", a subliniat Daniel Mitov.

Rusia a decis consolidarea capacităţilor militare în regiunile de sud-vest, la frontierele cu state membre NATO, în principal în zona Mării Negre, pe fondul suplimentării forţelor Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat vineri ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite