Teroristul cu un comportament social exemplar

Nu e nici pe departe o contradicţie în termeni. Este vorba despre portretul-robot al ţintei pe care încearcă acum, cu o disperare din ce în ce mai mare, s-o identifice grupele de analişti specializaţi în elaborarea de profile psihologice din celulele anti-terorism din cadrul serviciilor de informaţii.

Nu ştiu dacă lecturaţi site-urile grupărilor teroriste care, de luni de zile, difuzează până la saturaţie mesajul „Atenţie, vom lovi în curând în inima civilizaţiei occidentale, avem cu cine, avem cu ce, am identificat ţintele”. Declaraţie de tip auto-propagandă menită să insufle încredere membrilor organizaţiilor extremist-fundamentaliste şi simpatizanţilor lor din întreaga lume sau mesaj direct de război ?

Şi, mai ales, ce înseamnă „avem cu cine”? Cine sunt noii terorişti ai acestei epoci tulburi  pe care o trăim, un timp al neliniştilor  post-globalizare şi incertitudinilor alimentate de nesiguranţă socială, lipsă de perspective şi sărăcie endemică în tot mai multe zone ale lumii?

Noii terorişti reprezintă o sub-cateorie socială care marchează reîntoarcerea la originile mişcării din sec. XX pe pământ european, atunci când primele mari organizaţii structurate ale revoltei ideologice evoluate fulgerător înspre terorism activ (Baader-Meinhof, spre exemplu) şi-au selectat membrii din elita tineretului autohton. Exact la fel cum „Frăţia albă” recrutează şi acum în SUA.

Teroriştii timpului nostru, ca şi aceia din tulburii ani ’70, sunt parte integrantă a comunităţilor locale, au prezentat toate semnele exterioare ale unei perfecte integrări sociale în cazul imigranţilor de primă generaţie sau a celor proveniţi din familii de imigranţi. Declaraţiile tuturor celor care i-au cunoscut sunt, uilterior tragediei, parcă trase la indigo: „de necrezut, erau vecini, colegi de muncă, prieteni sau colegi de şcoală sau facultate extraordinar de liniştiţi, aşezaţi, nu au pus niciodată probleme, politicoşi, comportament exemplar la locul de muncă”

De ani şi ani de zile, serviciile de informaţii atrag atenţia că primejdia  unor acte teroriste grave nu mai are, ca primă componentă, sosirea pe teritoriul naţional a unor indivizi sau echipe de tipul unitate de atac aparţinând unui nucleu terorist din străinătate. Prea uşor de detectat, iar asemenea personaje sunt mult prea riscant de introdus în mijlocul unei comunităţi fără riscul de reperare rapidă. Este, însă, foarte credibilă, din ce în ce mai credibilă acum, selectarea unor operatori locali din rândul aşa-numitor „rebeli fără cauză”, identificarea de către experţi a potenţialului lor spirit de sacrificiu fizic direct, apoi aducerea lor înspre cauză folosind reţete de îndoctrinare şi fidelizare dintre cele mai diverese.    

Mai demult, asta însemna cu câţiva ani în urmă, că asemenea tineri erau trimişi în tabere de antrenament, în valea Bekaa, spre exemplu, pregătiţi în cursuri scurte cuprinzând mânuirea armelor albe şi de foc, transmisiuni, operaţiuni minimale de sabotaj, construirea şi mânuirea instalaţiilor explozive, comunicaţii. Extrem de costisitor şi totalmente neproductiv datorită imaginilor înregistrate de sateliţii militari de supraveghere sau avioanelor de recunoaştere la mare întălţime, documente pe baza cărora au fost arestaţi mulţi dintre cei aflaţi acum la Guantanamo.

Cu mult mai simplu a fost ca racolarea şi procesul de fanatizare aferent să se facă la faţa locului, iar instrucţiunile privind construirea unor bombe să fie transmise pe un memory stick (în cazul în care vorbim despre ceva cât de cât mai sofisticat) sau luate direct de pe Internet, de pe una dintre zecile de adrese care propun şi în acest moment, la liber, lecţii detaliate în domeniu, pentru fiecare tip de bombă şi indicând până şi magazinele specializate din fiecare mare oraş pentru achiziţionarea componentelor.

Nu mai este nevoie nici de adus arme, deoarece piaţa americană este plină până la refuz, iar pe cea europeană poţi face rost, la negru, de cam tot ce îţi doreşti, în ambele cazuri fiind vorba despre armament şi muniţie până la categoria mitraliere grele şi lansatoare individuale de rachete.

A mai apărut o mutaţie esenţială: ţintele de odinioară (exemplare în sensul vizării unor personalităţi care puteau fi indentificate cu interesele strcturilor naţionale considerate de mişcările teroriste drept vinovate de starea lumii), au fost înlocuite din ce în ce mai mult cu ţinte civile aleatorii, operaţiune menită să maximizeze gradul de nelinişte şi insecuritate în societăţile vizate.

Societatea în sine devine o ţintă prioritară, iar teroriştii cu comportament exemplar, perfect invizibili până la momentul atacului, sunt educaţi  si programaţi mental să provoace lovituri mortale care să vină exact în sprijinul mesajului de care aminteam. Este de luat foarte în serios pentru că, oricând, aceste lucruri sunt repetabile şi în locurile cele mai neaşteptate.

Trăim într-un timp al tuturor neliniştilor şi dezechilibrelor iar ei, teroriştii cu comportament social exemplar, sunt noii ostaşi ai unei forţe destructive care vrea să profite din plin de acest lucru.