Alegerea conducerii UNESCO, între Franţa şi Qatar

Noul director general al UNESCO va fi ales vineri seara. Decizia va fi luată la o zi după ce Statele Unite şi Israelul şi-au anunţat retragerea din această instituţie ONU, relatează AFP.

Vineri după-amiaza, cele 58 de ţări membre ale Consiliului Executiv al Organizaţiei ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură au preferat-o pe franceza Audrey Azoulay egiptenei Moushira Khattab, cu 31 de voturi la 25 (două voturi în alb). După acest vot, Egiptul şi-a anunţat în mod oficial susţinerea candidatei franceze.

Sameh Shoukry, Ministrul egiptean de Externe, prezent la Paris, îi „îndeamnă pe toţi prietenii (săi) să voteze cu Franţa“, a declarat pentru AFP un membru al campaniei candidatei egiptene.

Azoulay şi Khattab au ajuns la egalitate joi seara, cu câte 18 voturi, după candidatul Qatarului (22 de voturi), care a dominat cursa încă de la începutul alegerilor, luni, în pofida rivalităţilor puternice cu mai multe ţări arabe, care şi-au întrerupt relaţiile diplomatice cu Doha.

În iunie, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrainul şi Egiptul şi-au întreupt relaţiile diplomatice cu Qatarul, acuzându-l că susţine grupări extremiste şi că se apropie de Iran. Aceste patru ţări au impus un embargo Qatarului, care a respins toate acuzaţiile formulate împotriva sa, denunţând o ingerinţă în politica sa externă.

Acest scenariu inedit a obligat UNESCO, cu sediul la Paris, să organizeze un fel de vot intermediar pentru a departaja cele două candidaturi în faţa celei a reprezentantului Qatarului - un fost ministru al Culturii, consilier la palatul regal din 2016, în legătură cu care au apărut recent suspiciuni de antisemitism, relansate de Centrul Simon Wiesenthal Europa şi Anti-Defamation Ligue (ADL) în Statele Unite.

Fără să aştepte rezultatul alegerilor, Washingtonul şi Tel Avivul au vrut astfel să-şi exprime exasperarea faţă de o organizaţie pe care o acuză că este antiisraeliană. Însă Washingtonul nu a ascuns că decizia sa are legătură cu „îngrijorările sale referitoare la acumularea unor arierate la Unesco“, la al cărei buget Statele Unite nu mai contribuie de şase ani.

Politizare

Primirea în 2011 a Palestinei în UNESCO a antrenat această întrerupere a contribuţiilor Israelului şi Statelor Unite, sume care reprezintă aproape un sfert din bugetul agenţiei.

Înainte de anunţul de joi, François Chaubet, un profesor francez de istorie contemporană, aprecia că „una dintre mizele“ alegerilor va fi „readucerea Statelor Unite între contributori“. Statele Unite au oprit prima dată plăţile în 1984, dar le-au reluat în 2002.

„Pentru a-şi onora sloganurile naţionaliste, Trump a ales să sacrifice UNESCO. Era decizia care costa cel mai puţin”, a comentat istoricul francez Bertrand Badie.

„Dacă Donald Trump ar fi fost un partizan al instituţiilor multilaterale, asta ar fi fost“, a declarat François Heisbourg, un consilier special al Fundaţiei Cercetării Strategice.

Decizia americană a fost însă o „veste tristă” sau un motiv de „regret”, chiar de „dezamăgire” la Paris, la Moscova, la instanţele conducătoare ale ONU şi UNESCO, dar şi în mediile culturale şi universitare americane.

În opinia lui Bokova, „universalitatea organizaţiei este cea aflată în joc“. Şi multilateralismul din ADN-ul organizaţiei, au adăugat surse diplomatice.