Sfârşitul lumii occidentale aşa cum o ştim

FOTO Getty Images

Două alegeri prezidenţiale şi un referendum ameninţă mai mult ca oricând sfârşitul ordinii mondiale liberale şi unitatea Occidentului, avertizează jurnalista Anne Applebaum într-un editorial publicat în Washington Post.

Alegerile prezidenţiale din SUA. O eventuală victorie a lui Donald Trump ar putea aduce la Casa Albă un personaj total dezinteresat de „valorile comune“ promovate în special de preşedinţii aleşi de americani după Al Doilea Război Mondial. Angajat în alegerile primare din tabăra republicană, excentricul miliardar a stârnit deja controverse din cauza declaraţiilor şi propunerilor sale incendiare. Favoritul la obţinerea nominalizării taberei republicane pentru alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie a spus în repetate rânduri că susţine aplicarea torturii şi deportarea în masă şi nu s-a ferit să ţină discursuri care propagă discriminarea religioasă. În ceea ce priveşte relaţiile americano-europene, Trump nu este interesat de garanţiile de securitate oferite de NATO şi pledează pentru menţinerea la distanţă a SUA de conflictele din Europa, o orientare care, în opinia sa, ar putea contribui la „economisirea a milioane de dolari“. De fapt, el ar prefera mai degrabă să aibă întâlniri cu dictatori decât cu democraţi, scrie Anne Applebaum. „Cu aceşti oameni poţi să te înţelegi. Ar fi grozav să avem o relaţie bună cu Rusia şi cu China“, a declarat Donald Trump la sfârşitul lunii ianuarie, luându-i apărarea preşedintelui rus Vladimir Putin în scandalul dintre Kremlin şi Guvernul britanic legat de cauzele morţii fostului spion Aleksandr Litvinenko. „Trump nu este interesat de alianţele Americii şi nici nu ar fi capabil să le menţină“, consideră jurnalista distinsă cu Premiul Pulitzer în 2004. Donald Trump a câştigat în 12 din cele 17 state în care au avut loc alegeri primare republicane şi a adunat aproximativ 391 de delegaţi din cei 1.237 necesari, depăşindu-l clar până acum pe principalul său contracandidat, ultraconservatorul Ted Cruz, câştigător în şase state.

Alegerile prezidenţiale din Franţa. Nici Europa nu este scutită de lideri politici care gândesc că alianţele din prezent sunt împovărătoare. Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa, un partid de extremă dreapta, a promis deja, în caz că va ajunge la putere, ieşirea ţării sale din UE şi NATO, naţionalizarea companiilor franceze şi restricţionarea investiţiilor străine. La fel ca Donald Trump, ea mizează pe o relaţie specială cu Rusia. Nu este exclus ca Marine Le Pen, susţinută de o formaţiune politică aflată în ascensiune în contextul crizei imigranţilor, să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, care ar urma să aibă loc în primăvara anului viitor. Tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, a reuşit această performanţă în 2002, fiind învins în cele din urmă de Jacques Chirac.

Referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). Până la alegerile prezidenţiale din Franţa, Marea Britanie ar putea fi cu un picior în afara UE, semnalează Anne Applebaum. Pe 23 iunie, britanicii vor vota dacă vor sau nu ca ţara lor să rămână în blocul comunitar. Dacă tabăra care pledează pentru Brexit, adică pentru ieşirea Marii Britanii din UE, va obţine peste 50% din voturi, atunci s-ar putea ca referendumuri similare să aibă loc şi în alte state membre UE. Premierul ungar Viktor Orban a evocat deja posibilitatea retragerii ţării sale din UE, mizând în schimb pe o relaţie aprofundată cu Moscova. Potrivit unui sondaj efectuat de institutul TNS şi publicat la sfârşitul lunii februarie, tabăra „no“ Brexit, creditată cu 36%, devansează uşor tabăra „yes“, creditată cu 34%. Indecişii reprezintă 23% din electorat.

Care ar putea fi consecinţele? Piaţa unică europeană nu are niciun viitor fără Franţa. De asemenea, e foarte greu de imaginat cum NATO ar putea rezista fără Marea Britanie. În cele din urmă, prăbuşirea UE şi NATO ar putea duce la sfârşitul lumii occidentale aşa cum o ştim, conchide Anne Applebaum.