Oficial occidental: Legăturile dintre Turcia şi Statul Islamic sunt „incontestabile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
După atentatul din Suruc, turcii au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva politicilor guvernului care, simţeau ei, au permis atacul FOTO AP
După atentatul din Suruc, turcii au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva politicilor guvernului care, simţeau ei, au permis atacul FOTO AP

Un raid aerian condus de SUA asupra taberei unde se ascundea „contabilul-şef“ al grupării teroriste Statul Islamic a oferit dovezi privind afacerile directe dintre oficialii turci şi membri seniori ai grupării teroriste, susţine Martin Chulov pentru „The Guardian“.

Oficialul ucis în raidul aerian, Abu Sayyaf, era responsabil de coordonarea operaţiunilor petroliere şi cu gaze naturale din Siria. Statul Islamic (SI) câştigă aproximativ 10 milioane de dolari pe lună din vânzarea petrolului pe piaţa neagră, notează „Business Insider“.

Legături „incontestabile“ între Turcia şi Statul Islamic

Documente şi stick-uri de memorie, obţinute în timpul raidului în care a fost ucis Sayyaf, dezvăluie legături „atât de clare“ şi „incontestabile“ între Turcia şi Statul Islamic „încât ar putea conduce la implicaţii politice profunde privind relaţiile dintre Washington şi Ankara“, a declarat un oficial occidental pentru „The Guardian“.

Turcia, ţară care este şi membră NATO, a fost acuzată de multă vreme de către experţi, kurzi şi chiar şi de vicepreşedintele american Joe Biden că permite Statului Islamic să facă trafic cu arme şi cu luptători, închizând ochii în faţa reţelelor create pe fondul războiului civil din Siria.

Decizia partidului turc de la conducere, AKP, de a închide ochii în faţa afacerilor derulate de Statul Islamic a fost, aparent, o parte din încercarea de a provoca căderea regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Oficial, anul trecut, Ankara a pus capăt politicii relaxate privind graniţele, dar nu înainte ca frontiera sa sudică să devină un punct de tranzit pentru petrol ieftin, pentru arme, pentru luptători străini şi pentru traficul cu antichităţi.

În noiembrie 2014, un fost membru al SI a mărturisit pentru „Newsweek“ că gruparea are mână liberă din partea armatei turce. „Comandanţii SI ne-au spus să nu ne temem de nimic pentru că există cooperare deplină cu turcii. SI a văzut Armata Turciei ca pe un aliat, mai ales în ceea ce privea atacul kurzilor din Siria“, a declarat bărbatul.

„Turcia este în capcană: a creat un monstru şi nu mai poate să-l controleze“

Însă se pare că presupusele aranjamente dintre SI şi Turcia s-au dezvoltat, turcii permiţând grupării să se stabilească în număr mare pe teritoriul lor. Astfel, Turcia şi-a creat o problemă. 

„Cu cât a durat mai mult, cu atât mai dificil a fost pentru turci să intervină împotriva SI pentru că exista riscul unui răspuns“, a explicat pentru „Business Insider“ Jonathan Schanzer, fost analist pe teme antiteroriste din cadrul Departamentului Trezoreriei din SUA.

În Turcia, sunt mulţi oameni implicaţi în afacerea extremismului. Dacă te apuci să combaţi asta, se vor ridica multe întrebări privind tolerarea acestei acţiuni de către militanţi, de către binefăcătorii lor şi a altor persoane care profită de pe urma războiului“, spunea analistul în noiembrie.

În februarie, un diplomat occidental declara pentru „Wall Street Journal“ că „Turcia este prinsă în capcană acum: a creat un monstru şi nu mai poate să-l controleze“.

Ankara a început să combată această situaţie, arestând peste 500 de suspecţi de extremism în ultimele şase luni, în timp ce aceştia încercau să treacă graniţa. Un sinucigaş afiliat SI a ucis 32 de activişti în sud-estul Turciei, pe 20 iulie. Ca răspuns, turcii au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva politicilor guvernului care, simţeau ei, au permis atacul.

Printre scandările protestatarilor se auzea şi „SI ucigaş, colaborator al AKP“. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost de acord, într-un final, să se alăture coaliţiei împotriva SI condusă de SUA, şi a trimis avioane de luptă în Siria, oferind şi accesul americanilor la o bază aeriană strategică din sud-est pentru a-şi lansa atacurile aeriene. 

În acelaşi timp, Turcia a început să bombardeze depozitele şi adăposturile PKK din nordul Irakului, informează  Associated Press, indicând faptul că AKP încă vede avansul kurzilor ca o ameninţare serioasă, dacă nu chiar cea mai mare, în ciuda succeselor kurzilor împotriva militanţilor SI în nordul Siriei. 

„Aceasta nu este o exagerare“, explică pentru „The Guardian“ un oficial occidental aflat la Ankara. „Este mai mult o reacţie la ce li s-a explicat de americani şi de alţii. Măcar acum există o recunoaştere a faptului că SI nu este o pârghie de folosit împotriva lui Al-Assad. Trebuie să li se opună“, continuă oficialul.

Turcia a întreprins cel mai mare atac asupra PKK de la începerea campaniei

În noaptea de marţi spre miercuri, aviaţia turcă a lansat cel mai intens atac asupra militanţilor kurzi din nordul Irakului, de la implicarea ţării în raidurile aeriene ale coaliţiei internaţionale conduse de SUA. Avioanele F-16 au atacat şase obiective din Irak, precizează un oficial turc care şi-a dorit anonimatul, citat de Reuters. „Atacul de noaptea trecută a fost cel mai mare de la declanşarea acestei campanii, săptămâna trecută, a spus el. 

Turcia a început vineri să bombardeze poziţiile Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din nordul Irakului, ca răspuns la o serie de atacuri mortale împotriva unor ofiţeri de poliţie turci, revendicate de militanţii kurzi, notează Agerpres. Marţi, avioane de vânătoare au atacat poziţiile PKK din provincia Sirnak, situată în sud-estul Turciei, în apropierea frontierei cu Irak.

Atacul de marţi noaptea a avut loc la doar câteva ore după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat suspendarea procesului de pace cu PKK, considerând ca fiind imposibilă continuarea negocierilor câtă vreme rebelii kurzi realizează atacuri împotriva turcilor.

Negocierile au fost iniţiate în toamna anului 2012, între regimul conservator de la Ankara şi liderul PKK, aflat în închisoare, Abdullah Ocalan. În urma atacului sinucigaş din 20 iulie, ce a avut loc la Suruc şi în care au fost ucise 32 de persoane, aceste negocieri au fost puse la îndoială. Atentatul a vizat tineri militanţi prokurzi şi a fost atribuit de guvernul turc Statului Islamic.

După ce au lansat raiduri aeriene împotriva Statului Islamic în nordul Siriei, autorităţile turce au deschis un al doilea front, bombardând bazele PKK în nordul Irakului, ceea ce a însemnat sfârşitul armistiţiului instituit, conchide Agerpres.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite