NATO ia în considerare să-şi îmbunătăţească sistemele de apărare antirachetă, riscând noi tensiuni cu Rusia
0
Oficialii militari NATO vor să îmbunătăţească apărarea Alianţei, în aşa fel încât să poată doborî rachetele nucleare de rază intermediară, nou desfăşurare de Rusia, după ce un tratatul INF va fi dizolvat, luna viitoare, potrivit unor oficiali europeni.
Orice schimbare la misiunea oficială a sistemului defensiv de rachete NATO – îndreptat spre contracararea ameninţărilor din afara regiunii, precum Iranul – va diviza, probabil, statele membre ale Alienţei şi va înfuria Rusia, care a spus de multă vreme că vede sistemul antiaerian NATO din România şi cel care este în proces de construire în Polonia drept o ameninţarea la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.
„Ar fi un punct ireversibil cu ruşii“, a spus Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului. „Ar fi o adevărată escaladare“.
Statele Unite şi-au anunţat, în februarie, intenţia de a se retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987, în ultimii ani ai Războiului Rece, motivându-şi decizia prin anii de încălcări ale acordului venite din partea Rusiei, pas pe care Alianţa Nord-Atlantică l-a susţinut.
Tratatul va lua sfârşit pe 2 august, în cazul în care Moscova şi Washingtonul nu ajun la o înţelegere de a-l resuscita, în următoarele câteva săptămâni.
Discuţiile referitoare la noi măsuri de apărare antiaeriană sunt la început, au transmis oficialii. Purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a negat că s-ar efectua studii privind fezabilitatea modernizării apărărilor de rachete balistice. Ea a spus că Alianţa a clarificat în mod mrepetat faptul că actualul sistem de apărare antirachetă „nu este creat şi nici îndreptat împotriva Rusiei“.
Însă Secretarul General Jens Stoltenberg a anunţat, săptămâna trecută, că alianţa ia în considerare noi sisteme de apărare aeriană şi în faţa rachetelor, fără să ofere alte detalii. Şi având în vedere ameninţarea din ce în ce mai mare venită din partea rachetelor ruse de croazieră, este de aşteptat ca membrii NATO să ceară Alianţei să analizeze mai multe opţiuni de apărare, fie după întâlnirea miniştrilor Apărării din octombrie, fie după summitul liderilor din demebrie, a declarat un oficial important din NATO pentru New York Times.
Un astfel de ordin ar necesita aprobarea din partea tuturor celor 29 de aliaţi. Însă unii oficialii cred că dacă tratatul va lua sfârşit, cel puţin aliaţii vor fi dispuşi să examineze opţiunile pe care le au. Oficialul a precizat că dacă aliaţii nu vor fi de acord în cele din urmă în ceea ce priveşte schimbarea misiunii siturilor de apărare împotriva rachetelor balistice, aceştia ar putea fi deschişi la un compromis care ar introduce noi sisteme de apărare împotriva rachetelor ruse de croazieră.
Pe baza informaţiilor furnizate de mai mule agenţii, statele NATO au ajuns la concluzia că noile rachete de croazieră cu potenţial nuclear ale Rusiei reprezintă o ameninţare. Unii analişti americani şi europeni se tem că rachetele i-ar putea oferi Moscovei un avantaj semnificativ, folosind ameninţarea unui atac pentru a forţa alte state să îndeplinească cerinţele Rusiei în timpul unei crize.
Relaţia dintre Rusia şi Occident s-a înrăutăţit după ce Moscova a anexat Crimeea, în 2014.
Destabilizarea Ucrainei de către Rusia a forţat alianţa să întărească flancul său de est cu noi detaşări de trupe şi exerciţii militare. Moscova a răspuns cu propriile sale îmbunătăţiri militare, în cele din urmă incluzând desfăşurarea unei noi clase de rachete de croazieră despre care Occidentul a spus că încalcă Tratatul INF. Potrivit unui oficial, săptămâna trecută, miniştrii Apărării din NATO au aprobat o examinare a eventualelor răspunsuri la desfăşurarea de către Rusia a aşa-numitelor rachete de croazieră SSC-8.
Se încarcă comentariile...
