Grupul G7 intensifică presiunile asupra Rusiei, dar intervenţia SUA în Siria ar putea fi o oportunitate pentru Moscova

Miniştrii de externe ai Grupului G7 caută o strategie comună prin care să forţeze Moscova să renunţe la sprijinul acordat regimului preşedintelui Bashar al-Assad, în principal prin intensificarea criticilor la adresa Rusiei. Aceştia nu au căzut însă de acord cu privire la impunerea de noi sancţiuni Rusiei. Unii analişti consideră că noul rol activ al Statelor Unite în ecuaţia Siriei poate fi oportună pentru preşedintele Vladimir Putin.

În prima zi a summit-ului organizat în oraşul italian Lucca, ministrul de externe britanic, Boris Johnson, a declarat că Moscova are acum o „alegere” de făcut, referindu-se la atacul cu arme chimice al regimului Assad şi intervenţia ulterioară a SUA.

„Alegerea este fie de a rămâne alături de regimul Assad - acest regim toxic ce îşi omoară propria populaţie şi acum otrăveşte reputaţia Rusiei - sau să coopereze cu restul lumii civilizate în încercarea de a găsi o soluţie politică”, a afirmat Boris Johnson.

Secretarul de stat american, Rex Tillerson, catalogând regimul Assad drept un „regim criminal” a afirmat că Statele Unite „se dedică în a trage la răspundere pe oricine şi pe toţi cei ce comit crime împotriva celor nevinovaţi, oriunde în lume”.

Declaraţiile celor doi vin pe fondul informaţiilor că liderii celor două ţări, Donald Trump şi Theresa May, au căzut de acord că în acest moment există „o oportunitate de a convinge Rusia că alianţa sa cu regimul Assad nu mai este în interesul ei strategic”, susţine cotidianul Financial Times, citând surse britanice familiare cu această conversaţie.

Deşi a existat un consens al criticilor la adresa Rusiei pentru susţinerea regimului Assad, diplomaţii G7 au respins ideea propusă de către Boris Johnson de a impune noi sancţiuni Rusiei, în special împotriva cadrelor militare din Siria.

„Sancţiunile împotriva Rusiei nu reprezintă un instrument oportun în acest moment, şi nu ar putea fi implementate rapid. Acum avem nevoie de o intensificare a dialogului cu Rusia pentru a folosi momentum-ul actual pentru un proces politic comun. Nu trebuie să împingem Rusia într-un corner, şi implicit să întărim alianţa cu Assad”, a susţinut unul din diplomaţii prezenţi la negocieri.

Oficial american: Rusia avea informaţii în avans asupra atacului cu arme chimice din Siria

În acest context, agenţia de presă americană AP News anunţă, citând un înalt oficial american ce a dorit să rămână anonim, că Statele Unite au ajuns la concluzia că Rusia avea informaţii în avans despre atacul cu arme chimice soldat cu 87 de morţi.

Conform acestei surse, Rusia opera o dronă deasupra spitalului unde victimele atacului chimic erau tratate. Ulterior un avion rus a bombardat acest spital în ideea de a distruge dovezile atacului chimic. Conform oficialului american, prezenţa dronei asupra spitalului „nu poate fi o coincidenţă şi că Rusia trebuie să fi ştiut de atacul chimic ulterior”.

AP notează că oficialul a cerut să rămână anonim, nu a oferit un desfăşurător cronologic complet asupra momentului în care drona armatei ruse s-ar fi aflat deasupra oraşului Khan Sheikhtoun, şi nici nu a oferit alte informaţii cu privire la dovezile pe care se sprijină acuzaţiile serviciilor de informaţii ale Pentagonului.

Intervenţia Statelor Unite: o oportunitate pentru Vladimir Putin?

În urma intervenţiei militare a Statelor Unite asupra bazei aeriene a armatei siriene, nu puţini comentatori au observat că răspunsul Rusiei nu a fost atât de dur pe cât ar fi fost posibil. Sigur, au existat declaraţiile critice la adresa Americii, însă şi acestea nu extrem de dure şi nu au fost exprimate prin vocea preşedintelui Putin; Rusia nu a încercat să doboare rachetele Tomahawk deşi ar fi avut posibilitatea, în fapt singurul răspuns a fost anularea canalului de comunicaţii dintre cele două armate pe teatrul din Siria - a doua zi însă Pentagonul a anunţat că există încă linii de comunicare între cele două forţe; în plus nu a ales să anuleze vizita Secretarului de Stat american la Moscova de săptămâna aceasta. 

Acest fapt a fost interpretat în diverse moduri de diverşi comentatori, fie ca o dovadă a slăbiciunii Rusiei în raport cu forţa militară a Statelor Unite, sau ca o dovadă a dorinţei Moscovei de a menţine posibilitatea unui reset în relaţiile cu Vestul, un obiectiv strategic la fel de important. O altă posibilă interpretare ar fi că noul rol activ al Statelor Unite în această ecuaţie complexă reprezentată de Siria reprezintă o oportunitate pentru Vladimir Putin, chiar dacă riscul unei confruntări, chiar şi accidentale, este serios.

După cum argumentează Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, într-un editorial pentru publicaţia Financial Times, „intervenţia preşedintelui Trump ar putea întări poziţia de negociere a lui Putin în raport cu preşedintele Bashar al-Assad, Iran şi Hezbollah, actori ce s-au folosit de cucerirea oraşului Aleppo pentru a susţine continuarea conflictului până la obţinerea unei victorii totale, fapt ce a subminat eforturile de negociere întreprinse de Moscova. Rusia are însă nevoie de o soluţie politică în Siria - aceasta este singura strategie de exit acceptabilă - dar aliaţii ei sunt pregătiţi să lupte până la capăt”. Acesta susţine că, dacă până la intervenţia Statelor Unite, se părea că „Dl. Putin se confrunta cu un impas diplomatic, şi că devenise prizonierul Dl. Assad, ceea ce este posibil să se schimbe acum”.

Situaţia nu este însă lipsită de riscuri, consideră analistul rus. În opinia acestuia dacă Trump decide să trimită forţe terestre în Siria sau să escaladeze în orice fel acest conflict, „atunci Rusia va avea de ales între o înfrângere umilitoare sau un conflict cu America”, ceea ce ar reprezenta cel mai periculos moment al istoriei omenirii de la Criza Rachetelor din Cuba. Soluţia optimă este ca America să se implice în jocul diplomatic ceea ce ar oferi Rusiei o soluţie politică, singura strategie prin care îşi poate asigura câştigurile strategice din Siria.