Cum au devenit câteva asistente din Pakistan pioni în misiunea de ucidere a lui Bin Laden

Locul unde se ascundea liderul Al-Qaeda Osama Bin Laden FOTO AFP

Operaţiunea din 2011, prin care cel mai de temut om de pe planetă la acel moment a fost anihilat, a fost privită de întreaga lume drept un real succes. Meritul trupelor speciale americane este de necontestat, dar nimeni nu ştie cu adevărat cine au fost cei care le-au facilitat accesul acestora spre ascunzătoarea lui Bin Laden.

Pe 15 martie 2011, Mumtaz Begum, o angajată în vârstă de 35 de ani în domeniul medical, a fost înştiinţată telefonic despre o viitoare campanie de vaccinare. Însă, aşa cum avea să afle mai târziu, Begum şi alte 16 colege ale sale aveau să devină nişte pioni în misiunea de despistare şi de ucidere a celui mai căutat om din lume de la acel moment, Osama Bin Laden. De-atunci, femeile trăiesc într-o teamă constantă, au fost numite trădătoare şi chiar şi-au pierdut slujbele, scrie BBC povestea lor.

Teroristul responsabil cu atacurile din 11 septembrie 2001, Osamba Bin Laden, a fost ucis de trupele SEAL ale Marinei Americane într-o operaţiune secretă ce a avut loc în Abbottabad, oraş aflat în nord – vestul Pakistanului, pe data de 2 mai 2011. Mai târziu în acea lună, serviciile de informaţii pakistaneze l-au arestat pe doctorul Shakeel Afridi şi l-au acuzat că i-ar fi condus pe americani la Bin Laden, oferindu-le mostre de ADN de la ascunzătoarea sa din Abbottabad, colectate în urma unei campanii de vaccinare false.

Victimele colaterale ale unei operaţiuni de succes

În februarie 2012, Direcţia de Sănătate din zona Abbottabad i-a demis pe toţi cei 17 doctori care au participat la acea campanie, acuzându-i că „au lucrat împotriva interesului naţional“.

Mumtaz Begum trăieşte într-o casă cu două camere din Abbottabad, cu pereţii netencuiţi şi cu acoperişul stând să cadă. Deşi este cea mai mică dintre cei trei fraţi şi cele trei surori, Mumtaz este singura membră a familiei care aduce mâncare pe masă. Toţi ceilalţi sunt şomeri şi necăsătoriţi.

„Acum că mi-am pierdut slujba, nu ne putem permite două mese pe zi“, spune Mumtaz Begum.

Dar, în timp ce ea nu mai are niciun venit, alţii şi-au pierdut şi locurile de muncă, şi sănătatea. „Eram femeia cu puterea a şapte bărbaţi, dar acum mi-e teamă că dacă mă voi împiedica, voi cădea“, spune Akhtar Bibi, în vârstă de 49 de ani, invocând un proverb local. Şi despre ea s-a spus că a făcut parte din „cercul interior“ al doctorului Afridi, în timpul aşa-zisei campanii de vaccinare, ea fiind unul dintre cei doi doctori care au intrat în ascunzătoarea lui Bin Laden, pentru a lua probe de sânge.

Femeia spune că a fost interogată de agenţi secreţi după arestarea doctorului. „În timpul acelor zile am început să am hipertensiune arterială. Situaţia s-a agravat atunci când soţul m-a părăsit pentru a locui cu a doua soţie. Spunea că am devenit stigmatizată“, povesteşte Akhtar Bibi.

Aşadar, cu ce au greşit aceste femei încât vieţile lor să se schimbe total?

„Doctorul Afridi nu ne-a scos cu forţa din casele noastre. Am fost trimise să lucrăm pentru el, de către departament. La întâlnirea din 16 martie 2011 au fost prezenţi mai mulţi oficiali de rang înalt al departamentului, inclusiv supraveghetorul nostru, dar şi coordonatorul zonal. L-au prezentat pe doctorul Afridi drept coordonatorul proiectului“, spune Akhtar Bibi.

Doctorul le-a prezentat planul campaniei de vaccinare pe scurt, spunând că vrea să imunizeze femeile între 15 şi 49 de ani împotriva hepatitei B.

Necesitatea imunizării „bârlogului“ lui Bin Laden

Akhtar Bibi spune că în prima etapă a campaniei, care a avut loc între 16 şi 17 martie, au fost implicaţi 15 doctori care au reuşit să imunizeze aproape toţi locuitorii din Nawanshehr. Aceasta este zona în care un alt lider Al-Qaeda, Abu Faraj al-Libbi, a scăpat de arestul agenţilor serviciilor secrete din Pakistan în 2004. Femeia mai spune că au urmat alte două campanii, desfăşurate între 12 şi 21 aprilie. Ultima etapă a campaniei s-a concentrat pe oraşul Bilal, acolo unde a fost localizată ascunzătoarea lui Bin Laden.

„Nouă doctori, care au lucrat în grupuri de câte trei, au acoperit zona oraşului Bilal în două zile. Însuşi doctorul Afridi a supravegheat la buna desfăşurare a acestei etape de campanie“, spune ea.

Akhtar Bibi a fost una dintre cei doi doctori care, în prezenţa lui Afridi, au bătut la uşa ascunzătoarei lui Bin Laden pe 21 aprilie, deşi nimeni nu le-a răspuns. Nu ştie dacă doctorul Afridi a reuşit să ia probele de ADN la sfârşitul imunizării, dar şi-l aminteşte spunând că este „foarte important ca oamenii din această casă să fie imunizaţi“.

Puţini cred că femeile care au participat la campania de imunizare aveau idee despre obiectivul doctorului Afridi. Nu se ştie nici dacă doctorul ştia ce caută sau dacă doar urma instrucţiuni. Într-o petiţie depusă anul trecut, doctoriţele s-au arătat nemulţumite de faptul că oficialii din sănătate le-au numit „ţapi ispăşitori, numai pentru a-şi salva propria piele“.

Luna trecută, instanţele de judecată au cerut repunerea acestora în funcţie, dar autorităţile sanitare nu s-au conformat acestui ordin. Indiferent dacă îşi vor recăpăta sau nu locurile de muncă, femeile vor trăi în continuare în frică. „Viaţa mea este în pericol. Viaţa noastră este în pericol. Înainte de campania doctorului Afridi nu am mai auzit de doctori ucişi“, încheie Akhtar Bibi.