Moldova, KEEP CALM and initial the Association Agreement (II)
0
Ultimele date din barometrele de opinie publică arată o corelaţie strânsă între preferinţa integrării europene a Rep. Moldova şi interesele predominant pecuniare ale cetăţenilor moldoveni.
Adevărat sau nu, dar euroscepticismul moldovenilor este strâns legat de contextul amplificării crizei datoriilor suverane ale ţărilor UE (amplu mediatizat de mass-media de limbă rusă), precum şi de polarizarea tot mai puternică a partidelor aflate la guvernare. Moldovenii încep să creadă că UE nu va fi în stare să le satisfacă aşteptările de a găsi un loc de muncă bine plătit, şi în general, de a beneficia din punct de vedere economic de pe urma integrării europene. Aceste atitudini sunt alimentate de partidele din opoziţie şi unele din cele extra-parlamentare, care consideră că Rep. Moldova trebuie să renunţe la actualul vector european şi să adere la proiectul eurasiatic în diferitele sale forme: Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahsta, Uniunea Economică Eurasiatică, Eurasia etc.
Uniune cu orizonturi economice iluzorii. Despre ce nu vorbesc eurasianiştii când ne propun aderarea
Deci care vor fi consecinţele economice ale aderării la proiectul eurasiatic?
Conform raportului „Customs Union in the CIS” realizat de Banca Mondială, apartenenţa la o zonă de comerţ liber, sau participarea la o uniune vamală presupune perturbări în procesul de dezvoltare economică. Or, actuala structură tarifară a Uniunii Vamale este diversă şi protejează anumite ramuri industriale din cadrul uniunii, iar un stat membru cu un regim comercial mai liberalizat ar achiziţiona produsele acestor ramuri la preţuri mult mai mari.
Utilizând un model econimic special, Centrul Analitic Independent Expert-Grup a efectuat un studiu privind impactul economic pe care l-ar avea pentru Rep. Moldova aderarea la Uniunea Vamală sau intensificarea integrării în Uniunea Europeană.
Iată câteva din cele mai importante consecinţe:
- Generarea unor serii de scumpiri importante, în pofida reducerii preţurilor la gazele naturale importate din Federaţia Rusă – Rep. Moldova va fi obligată să-şi revizuiască politica vamală şi să alinieze la cea a Rusiei. În prezent, tarifele vamale ruseşti, sunt, în medie de 2,7 ori mai mari decât cele moldoveneşti. Prin urmare, majorarea tarifelor vamale naţionale la nivelul celor din Uniunea Vamală va determina scumpirea bunurilor importate din statele terţe:
Tabelul 2. Compararea impactului opţiunilor strategice asupra nivelului preţurilor la principalele categorii de produse
Sursa: Centrul Analitic Independent Expert-Grup.
- Scăderea consumului cu circa 3,5% şi a ponderii economiilor în PIB cu 2,0-2,5 p.p.
- Pierderea facilităţilor comerciale pe piaţa UE, ce va genera şi o scădere a exporturilor moldoveneşti către această destinaţie. Va avea loc anularea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru exportatorii moldoveni, aplicându-se un regim tarifar mult mai restrictiv. Scăderea exporturilor cu 9% va cauza reducerea veniturilor populaţiei şi reducerea cererii pentru bunurile importate. Astfel, Rep. Moldova va fi lipsită şi de stimulenţii economici pentru integrarea Transnistriei în procesele economice demarate cu UE, diminuând capacitatea de negociere a părţilor. Să nu uităm că Rep. Moldova este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), iar aplicarea politicii protecţioniste pentru statele extra-Uniunea Vamală ar genera imediat reacţii negative din partea altor membri ai OMC, compromiţând şi mai mult competitivitatea exporturilor moldoveneşti.
- Pierderi importante în economia moldovenească. Consecinţa directă a deficitului bugetar va consta în reducerea PIB cu 4,0%. Scăderea producţiei între 2,0% şi 12% şi a consumului desfăşurat în gospodăriile casnice cu 4,5%, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor bugetare cu circa 2,0%.
Tabelul 3. Efectele economice ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan
Sursa: Centrul Analitic Independent Expert-Grup
- Dezvoltarea sistemului deficitar existent în statele Uniunii Vamale, ceea ce va duce automat la diminuarea competitivităţii economiei naţionale şi degradarea mediului de afaceri din ţară. De asemenea, un alt efect negativ se referă la avansarea grupurilor monopoliste ruse în sectoarele cheie ale economiei. Lipsită de stimularea business-ului local şi tehnologia occidentală mult mai competitivă, Rep. Moldova riscă să stagneze în drumul spre modernizare.
- Introducerea unor măsuri discriminatorii în domeniul migraţiei (cote, restricţii pe sectoare economice etc.), în funcţie de deciziile politice ale statelor Uniunii Vamale. Piaţa muncii în Uniunea Vamală rămâne încă volatilă şi vulnerabilă în fiind strâns legate de factorul politic.
- Menţinerea monopolului rusesc asupra sectorului energetic (gazele naturale). Modelul economic utilizat a promis o reducere cu 10% a preţului gazului importat din Federaţia Rusă – puţin probabilă. În ultima perioadă, Federaţia Rusă renunţă tot mai mult la utilizarea subvenţiilor energetice pentru a compensa fidelitatea aliaţilor săi. De exemplu, deşi Belarusul este membru al Uniunii, Federaţia Rusă nu s-a oprit în a utiliza arma energetică pentru a determina Minskul să facă o serie de concesii politice şi economice. Cea de a doua consecinţă se referă la imposibilitatea diluării monopolurilor în cadrul Uniunii Vamale (Uniunea Eurasiatică) ca urmare a absenţei unui cadru juridic ce ar asigura plafonul de 30%. Aici apare şi întrebarea dacă va putea Rusia să-şi onoreze promisiunea „ieftinirii gazelor” pentru statele-membre ai Uniunii, în condiţiile în care este obligată de OMC să nu practice tarife preferenţiale. Dincolo de acestea, conform estimărilor efectuate de Agenţia Internaţională pentru Energie, gazul natural obţinut din resurse convenţionale se va confrunta cu o competiţie foarte puternică din partea unor noi furnizori pe piaţa europeană, fiind vorba de resursele gazelor de şist pe care le deţin Canada, SUA, Polonia şi România.
- Turbulenţe majore pe piaţa internă a muncii. Aderarea va fi automat însoţită de un val al scăderilor de salarii pentru muncitorii cu calificare joasă (-3,0%), muncitarii cu calificare medie (-3,5%) şi muncitorii cu calificare înaltă (-2,0%).
Drept concluzie, realizatorii studiului cred că orientarea Rep. Moldova spre est reprezintă o opţiune forţată ambiguă, cu dezavantajele enunţate mai sus. Pe de o parte, aceasta lezează suveranitatea Republicii Moldova, iar pe de altă parte, se conturează un context extrem de nefavorabil pentru integrarea politică şi economică în Uniunea Europeană. Voi încheia aici cu un citat al unui redactor de la o agenţie de ştiri din Tiraspol:
„În ciuda mafiei politice, corupţiei, inflaţiei şi altor deficienţe, în Uniunea Vamală eşti acceptat şi aşa, cu toate viciile şi păcatele tale”
Cu alte cuvinte, ceea ce ne cer eurasianiştii este să stagnăm în continuare în formatul anilor ’90, numai să nu mutăm frontiera UE pe Nistru. Dar aici e o altă discuţie...
Ţîbrigan Nicolae – absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).
Se încarcă comentariile...
