Ziua adevărului pentru băncile cipriote

Ciprioţii stau la cozi pentru a-şi scoate banii din bănci, de teama falimentelor şi a supraimpozitării

Oficialii europeni au dat ultimatum Ciprului ca, până luni, să prezinte o soluţie viabilă pentru restructurarea sectorului bancar. În caz contrar, băncile nu mai au acces la împrumuturi de la Banca Centrală Europeană.

Tensiunile din Cipru s-au accentuat în weekend, când mii de persoane au ieşit pe străzi pentru a manifesta faţă de propunerile aduse de guveranţi pentru a aduce bani în vistieria statului. Acum, eforturile oficialilor ciprioţi par a se concentra pe convingerea partenerilor comunitari că sunt capabili să strângă cele 5,8 miliarde de euro pe care le-ar fi adus supraimpozitarea tuturor depozitelor bancare ale populaţiei. Măsura era cerută de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro, sumă suficientă pentru reorganizarea sistemului bancar, care ameninţă să tragă spre colaps întreaga economie cipriotă. 

Limită pentru retragerile de numerar

UE, care prin Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană urma să pună la bătaie cea mai mare parte a împrumutului, a fost cea care a propus naţionalizarea parţială a depozitelor, însă acum pare mai flexibilă în ceea ce priveşte aplicarea acesteia.

În momentul de faţă, Guvernul de la Nicosia lucrează la mai multe variante ale acestei taxe, ce ar putea fi cuprinsă între 15 şi 25% pentru impozitele mai mari de 100.000 de euro. În schimb, ea ar urma să se aplice în cuantum semnificativ mai mic, de doar câteva procente – între unu şi patru – pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro. 

Vineri, parlamentarii ciprioţi au aprobat nouă legi noi, printre care una pentru controlarea ieşirilor de capital din sistemul bancar şi una pentru înfiinţarea unui fond naţional de solidaritate. Ciprul a devenit astfel prima ţară comunitară care impune o limită pentru sumele pe care cetăţenii le pot retrage din propriile conturi bancare. 

Negocierile cu Rusia, într-un punct mort

Discuţiile pe care le poartă însă ciprioţii cu Bruxelles-ul sunt îngreunate şi de negocierile paralele pe care aceştia le-au iniţiat cu Moscova. Ciprioţii vor, în primul rând, să obţină o prelungire a unui credit în valoare de 2,5 miliarde de dolari acordat de Moscova în 2011, cu scadenţa în 2016. Totodată, ciprioţii se bazau pe un ajutor financiar adiţional din partea ruşilor, sperând chiar să evite complet contractarea împrumutului de la UE şi FMI. 

Speranţele Nicosiei au fost însă spulberate vineri, când Dmitri Medvedev, premierul rus, a anunţat că Moscova va considera acordarea unui nou împrumut doar după ce Ciprul va încheia un acord de urgenţă cu UE.

În plus, propunerea ruşilor de a suporta costurile reorganizării sectorului bancar în schimbul licenţelor de exploatare a zăcămintelor de gaze din Cipru a stârnit indignare în rândul ciprioţilor, care au acuzat guvernanţii că, pe lângă faptul că se vând pe ei, vând şi viitorul generaţiilor următoare. 

Între timp, băncile vor rămâne cel mai probabil închise, pentru a evita izbucnirea unei crize de lichiditate, care ar pune cel mai probabil pecetea băncilor cu probleme. Chiar şi aşa, cozile formate în faţa bancomatelor continuă să se lungească: oamenii, indiferent ce fel de conturi au, vor să-şi scoată cât mai repede banii din bănci, de teama falimentelor şi a supraimpozitării. 

Panica a fost accentuată de faptul că mai multe grupuri bancare au impus limite de 260 de euro pentru retragerile de numerar de la ATM-uri. Principalele trei bănci cipriote au fost retrogradate la categoria „junk” de agenţiile de evaluare financiară.